Alice Dunbar Nelson Dunbar Nelson (numele la naştere Alice Ruth Moore) s-a născut în 19 iulie 1875, la New Orleans, Louisiana. Mama era o fostă sclavă care îşi câştiga existenţa cu acul. Era croitoreasă. Tatăl a fost marinar. Într-o perioadă în care puţini negri ajungeau să studieze în învăţământul superior, Alice Dunbar a studiat engleza, pedagogia şi psihologia la Straight University (în prezent, Dillard University). În 1892 a început să lucreze ca profesoară în sistemul şcolilor publice din New Orleans.

Cu toate că înfăţişarea o favoriza, avea un ten extrem de palid şi putea uşor trece drept albă, Alice Dunbar-Nelson a fost preocupată toată viaţa de problemele minorităţii de culoare. A organizat acţiuni publice contra practicii linşajului, a fost o militantă a partidului republican, a contribuit la fondarea unor şcoli profesionale pentru fetele de culoare (Industrial School for Colored Girls în Delaware), a organizat acţiuni pentru emanciparea politică a femeilor prin acordarea dreptului la vot.

Ziaristă de talent, Alice Dunbar-Nelson a fost şi o scriitoare de uimitoare prolificitate. A scris versuri, nuvele, schiţe, precum şi un jurnal care prezintă un destin de excepţie. Memorialistica ei reconstituie episoade din anii 1921, 1926, până în 1931. A fost publicat doar în 1984 şi nu s-a bucurat încă de o traducere românească. Într-o epocă în care femeile de culoare nu prea obişnuiau să lucreze în afara gospodăriei, Alice Dunbar a îndrăznit să muncească în calitate de ziaristă profesionistă. Ea relatează cât de greu i-a fost să primească ceea ce i se cuvenea: de la plata articolelor până la recunoaşterea publică pe care o merita. A luptat contra opresiunii şi intoleranţei, nu s-a sfiit să treacă graniţele a ceea ce era considerat acceptabil şi normal în epoca respectivă, pentru cei de rasa ei.

În 1895 culegerea ei de povestiri şi poezii Violet