Cazul Oskar Pastior, deconspirat drept posibil informator, aduce în discuţie hărţuirea autorilor etnici germani în perioada comunistă, din rândul cărora făcea parte şi Herta Müller. William Totok, cofondator al Grupului de Acţiune Banat, a semnat, la rândul său, un angajament cu Securitatea, sub numele de cod Thomas, deşi era în acelaşi timp urmărit.

Dezvăluirea angajamentului cu Securitatea a lui Oskar Pastior, apropiat al Hertei Müller, scriitoare de origine română, laureată cu Premiul Nobel pentru Literatură, pune în lumină presiunea la care grupul scriitorilor germani a fost supus în perioada comunistă în România.

Oskar Pastior, născut în 1927 la Sibiu şi decedat în 2006 la Frankfurt, a semnat un acord de colaborare cu Securitatea în 1961, sub numele de cod Stein Otto.

William Totok, scriitor german originar din România, cofondator al Grupului de Acţiune Banat, a semnat, la rândul său, un angajament cu Securitatea, sub numele de cod Thomas. Totok, în vârstă de 59 de ani, s-a autodeconspirat public în 1975. El a părăsit România în 1987, emigând în Republica Federală Germană.

Securiştii erau profesionişti

Strategia aplicată în Grupul de Acţiune Banat - Aktionsgruppe - era cu totul alta decât aceea din anii '50-'60, când Pastior a semat cu Securitatea, a povestit William Totok, pentru „Adevărul".

„Ideea era să semnăm un astfel de angajament, făcând de parcă am fi dorit să colaborăm, dar încercând, de fapt, să aflăm lucruri din interiorul sistemului. Se puteau supune numai cei care au fost chemaţi în acest scop", a precizat William Totok.

Scriitorul spera că poate fenta sistemul securist:„Am crezut atunci că pot fi mai isteţ decât Securitatea, dar ei erau profesioniştii şi noi diletanţii în această chestiune. Pastior era într-o situaţie minoritară - să nu uităm că era homosexual -, dar şi traumatizat