Problema Mitropoliei Clujului a fost bine gestionată, până în prezent, de Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Chestiunea în sine este sensibilă, pentru că există multă mândrie regională.
O rezolvare normală, lucru pentru care şi eu am militat, ar fi reîntoarcerea la vechea matcă. La o singura mitropolie cu sediul în Sibiul lui Andrei Şaguna. E vorba despre unitate, istorie şi tradiţie. Mai ales că Mitropolia Clujului s-a făcut cu încălcarea a nenumărate canoane. La prima vedere ar fi simplu. Numai că nu poţi să-i jigneşti pe clujeni, pe alţi ardeleni. Le desfiinţezi Mitropolia, pac peste noapte, aşa cum a fost ea înfiinţată. Ar percepe-o ca pe o retrogradare, ca pe o umilinţă.
În plus, dacă privim harta şi cifrele, e clar că inima Transilvaniei este la Cluj-Napoca. Iar clujenii sunt oameni mândri! Subiectul "Mitropolia" e trăit cu intensitate maximă. Din informaţiile mele, chiar premierul Emil Boc - clujean la origini - s-a interesat de chestiune şi a discutat îndelung cu Patriarhul României. A nu se uita că tot stafful PDL-ist a fost alături de vrednicul de pomenire ÎPS Bartolomeu când acesta a scindat Ardealul.
Cum poate fi rezolvată problema? Cu mult tact. Pentru că este greu să îndrepţi o nedreptate printr-o altă nedreptate, iar aici rolul principal de mediator îi aparţine Patriarhului. Nu mă îndoiesc că acesta, un diplomat pursânge, va găsi o soluţie onorantă, o pace în războiul bisericesc dintre Sibiu şi Cluj. Soluţie care va veni abia după alegerea şi instalarea noului vlădică de la Cluj şi nu înainte, aşa cum cred unii necatehizaţi într-ale Bisericii. S-ar relua astfel greşeala canonică a Mitropoliei Clujului. ÎPS Laurenţiu nu fusese instalat canonic la Sibiu ca Mitropolit al Ardealului, iar alţii, în frunte cu ÎPS Bartolomeu, fondau alte entităţi religioase.
Fără a comenta foarte mult,
