Condiţiile în care a fost acordat împrumutul de urgenţă care a salvat Ciprul de la faliment suveran ar putea fi echivalentul deschiderii cutiei Pandorei. Acestea au spulberat percepţia că depozitele bancare sunt intangibile şi reprezintă cel mai puternic semnal că, în lupta cu problemele sistemului bancar şi cu datoriile publice, guvernele nu mai au o problemă în a confisca de-a dreptul banii ţinuţi de contribuabili în bănci.

Temerile conform cărora planul de urgenţă pentru salvarea economiei cipriote reprezintă, de fapt, un şablon care va fi preluat şi aplicat în toate statele cu probleme din Uniunea Europeană s-au accentuat, chiar dacă situaţia statului-insulă pare clarificată, cel puţin pentru moment.

„Ceea ce am făcut noaptea trecută este ceea ce numesc eu împingerea riscurilor. Dacă banca nu se descurcă, atunci vom vorbi noi cu acţionarii şi cu deţinătorii de obligaţiuni, le vom cere să contribuie la recapitalizarea băncii şi, dacă este necesar, vom aborda şi deţinătorii de depozite care nu sunt garantate”, a declarat pentru agenţia de ştiri Reuters ministrul olandez al Finanţelor, Jeroen Dijsselbloem.

Declaraţiile oficialului european au stârnit îngrijorare în rândul contribuabilor din statele cu economii fragile din UE, care se tem acum că nu vor fi protejaţi în cazul în care problemele sistemelor bancare se vor înrăutăţi.

grupurile bancare cipriote Bank of Cyprus şi Laiki, principalele două la nivel naţioanal, vor rămâne închise până joi. Laiki va fi divizată în două ramuri, o aşa-zisă „bancă bună” şi una „rea” - prima va reuni toate activele sigurele băncii, în timp ce a doua va strânge activele toxice.

De asemenea, depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro vor fi impozitate cu până la 40%. Astfel, propunerea iniţială de naţionalizare parţială a depozitelor bancare ale populaţi