„Evenimentul zilei” v-a prezentat recent şase mărturii ale unor veterani, istorii despre suferinţă, datorie, supravieţuire şi onoare. Sursa: NorthFoto
Ultimul război mondial e mai ales al lor, al celor care i-au supravieţuit, al celor care l-au povestit pentru noi, al celor cu sufletul brăzdat de suferinţe. Din amintirile lor, de la graniţa cu moartea, am reconstituit o lume brutală şi incredibilă. Seniorii care s-au confesat în „Evenimentul zilei”, Gheorghe Cojocea, Oleg Dombrovschi, Radu Mărculescu, Emilian Ezechil, Ioan Gheorghe, Gheorghe Bâgu, au trăit istoria ca pe o disecţie, în viu, pe front, lângă camarazi sfârtecaţi şi vise amputate.
Poveştile lor, parte a marii poveşti horror din secolul trecut, vorbesc, toate, despre obligaţia celor care vin de a evita trecutul greşit al generaţiei lor. Copiii născuţi din Primul Război Mondial, condamnaţi la tragedie, trimişi la moarte, entuziaşti şi tineri.
Cojocea a fost „Leutnant” în Wehrmacht. Dombrovschi a luptat până la limită şi dincolo de ea, pentru „patria mea, Basarabia”, a fost închis în lagărele sovieticilor şi, mai târziu, în Gulagul românesc. Profesorul Mărculescu a rămas, şi el, demn şi pe front, şi în prizonierat, până la capăt alături de cei care nu şi-au vândut sufletul, care n-au acceptat niciun compromis pentru a se întoarce în România pe tancurile „Armtei Roşii”, printre cei care au fost închişi în ţară fiindcă n-au acceptat să-şi vândă sufletul.
Ezechil a luptat pe ambele fronturi, de unde s-a întors un drept-credincios marcat definitv de minunile care l-au salvat. Lui Gheorghe, secolul XX i-a jucat destinul la ruletă. A luptat în Wehrmacht şi întoarcerea armelor l-a transformat în prizonier de război. Evadat, întors acasă, a fost pentru totdeauna un proscris, hărţuit de Securitate şi condamant la inadaptare socială. Bâgu a stat puţin pe front. Soart