La intoarcerea din vacanta, conducerea Scolii speciale de surdo-muti a fost intampinata de o cohorta de lilieci, aciuati, nu se stie cum, in crapaturile din peretii cladirii. Imobilul care gazduieste elevii neauzitori dateaza din 1918 si se afla intr-o continua stare de degradare, fiind un pericol atat pentru copii, cat si pentru cadrele didactice. Multiplele fisuri, care au devenit - printr-o ironie a sortii - si casa mamiferelor nevazatoare, pot fi umplute cu sase miliarde lei, bani pe care secretarul general al Consiliului Judetean Iasi, Ion Serbina, i-a promis de la inceputul anului. Anul trecut, Scoala de surdo-muti a ratat finantarea prin Banca Mondiala deoarece situatia proprietatii imobilului era incerta. Acesta era revendicat de evrei, in proprietatea carora s-a aflat pana in 1951, cand a fost trecut abuziv in proprietatea statului. "Incercam si noi sa ne descurcam cum putem. Din punct de vedere financiar o ducem foarte rau, iar cladirea trebuie supusa neaparat unor lucrari de consolidare. Speram sa primim banii pe care ni i-a promis Consiliul Judetean sau macar o parte din ei. Acum cautam sponsori pentru a putea participa la un congres international pentru protectia copiilor cu handicap. Acolo am putea incheia parteneriate de pe urma carora elevii nostri ar avea anumite beneficii", ne-a comunicat directorul Gabriela Lozneanu.
Pana la primirea fondurilor necesare reconsolidarii, asupra celor 350 de copii, cu care soarta nu a fost prea ingaduitoare, vor plana liliecii si umbra sinistra a sabiei lui Damocles. (I.G.)
La intoarcerea din vacanta, conducerea Scolii speciale de surdo-muti a fost intampinata de o cohorta de lilieci, aciuati, nu se stie cum, in crapaturile din peretii cladirii. Imobilul care gazduieste elevii neauzitori dateaza din 1918 si se afla intr-o continua stare de degradare, fiind un pericol atat pentru copii, cat si pentru
