De aproape 100 de ani, localnicii din comuna gălăţeană alimentează toată ţara cu vestitele roşii şi vestiţii castraveţi "de Matca", făcând din legumicultură un business de
De aproape 100 de ani, localnicii din comuna gălăţeană alimentează toată ţara cu vestitele roşii
şi vestiţii castraveţi "de Matca", făcând din legumicultură un business de succes.
De pe deal, de la monument, acoperişurile caselor nu se mai văd din cauza foliilor de celofan care lucesc în soare ca nişte oglinzi. 114 kilometri de drumuri împânziţi de solarii. E un peisaj care îţi taie respiraţia. Comuna Matca, una dintre cele mai bogate din Moldova, produce mii de tone de roşii şi castraveţi în fiecare sezon. Aici toată lumea munceşte, tot timpul anului. Dimineaţa, birturile sunt goale, străzile pustii, nimeni nu stă degeaba. Oamenii sunt ascunşi în solarii pregătind răsadurile pentru producţia de anul acesta.
Taică-meu a muncit în Israel, în construcţii. După ce îşi termina programul de opt ore se ducea într-o piaţă unde se adunau toţi românii în speranţa că vor fi aleşi de patronii care aveau nevoie de forţă de muncă pentru câteva ore. Venea patronul cu mâinile în buzunar, îi măsura din ochi şi spunea: "Tu, tu şi tu", alegându-i pe cei mai zdraveni.
"Mergeţi să descărcăm o maşină de nisip". În comuna gălăţeană Matca, vara, se întâmplă la fel. Oameni fără serviciu din toată Moldova se adună în centrul comunei, iar patronii îşi aleg muncitori pentru lucrul la solariile de legume. "Înainte veneau moldovenii de peste Prut şi ne ajutau la treabă. Acum, nu le mai dă voie", spune unul dintre legumicultori.
"Mi-au trimis şi scrisoare prin care mă rugau să le fac invitaţie, şi tot nu au primit viză", se plânge mătcaşu. Peste 2.000 de mătcaşi sunt adventişti. Aceştia au fiecare câte patru-cinci copii şi nu au nevoie de angajaţi. Familiile se ajută între ele şi astfel
