Pe 27 februarie 1932, o fetiţă venită pe lume în Anglia din părinţi americani refuza să deschidă ochii vreme de opt zile după naştere. Sursa: EVZ
Când a făcut ochii mari, primul lucru pe care l-a văzut, cel puţin aşa avea să îi povestească mama ei, a fost un inel de logodnă. Probabil deloc întâmplător, viaţa ei avea să fie apoi marcată de inele cu diamante neasemuite pe care i le cumpărau numeroşii ei bărbaţi, făcând-o fericită, conform estimării celui de-al patrulea ei soţ, cam patru zile. În rest, se mulţumea să tânjească după următoarele podoabe. Chiar să le creeze, să scrie o carte despre ele şi, în general, să devină o incontestabilă autoritate în materie de bijuterii din simplul motiv că ştia să le poarte.
Despre ce a văzut Elizabeth Rosemond Taylor la viaţa ei s-a scris probabil mai mult decât despre orice altă femeie. La moartea ultimei veritabile vedete - pentru Liz Taylor până şi cuvântul star părea strâmt ca un corset prost croit, deşi ei îi veneau toate ca turnate - se cuvine omagiat însă ce a văzut omenirea în ochii primei actriţe plătite cu un milion de dolari, fără să mai menţionăm procentul din încasări, pentru un rol. Căci Liz Taylor avea cei mai frumoşi ochi închipuiţi vreodată de Fabrica de iluzii de la Hollywood, doar că ai ei erau adevăraţi. Erau violet şi atât de rari încât trebuie să cutreieri întreaga planetă ca să dai de unii care să semene cu ai ei şi, dacă nu vei sui în Kashmir sau pe vreun platou afgan, nici că vei găsi.
Ce ar trebui să ştie tinerii de azi despre Liz Taylor? Mai mult decât că a fost o femeie în vârstă care mai apărea la ştiri, imobilizată într-un scaun cu rotile după mai bine de o sută de intervenţii medicale în ultimul sfert de veac, pentru a-l sprijini pe Michael Jackson sau pentru a anunţa că şi septuagenarii se pot logodi? Că făcea avere divorţând? Dar ea se recăsătorea imediat! Că ave
