Chiar dacă nu fumezi, eşti supus, ca fumător pasiv, aceloraşi riscuri. Mai mult, aerul inspirat atunci când stai în preajma unui fumător are de două ori mai multă nicotină decât aerul inhalat de persoana care fumează. Fumul de ţigară conţine peste 4.000 de substanţe, dintre care peste 200 sunt toxice, iar aproximativ 60, cancerigene. Cea mai mare parte din fumul emanat dintr-o ţigară nu este inhalat de cel care fumează, fiind eliberat în atmosferă. Monoxidul de carbon din fumul de ţigară reduce cantitatea de oxigen din sânge, necesar pentru buna funcţionare a tuturor celulelor şi ţesuturilor corpului. Iată care sunt câteva dintre bolile pe care le poate induce expunerea pe termen lung la fumul de ţigară.
Cancer pulmonar
Substanţele nocive din fumul de ţigară favorizează creşterea necontrolată a celulelor anormale, ceea ce determină formarea tumorilor maligne. În acest sens, studiile arată că expunerea la fumul de ţigară creşte cu 25 la sută riscul de a face cancer de plămâni. Pe lângă acesta, fumatul pasiv este un factor de risc şi pentru alte tipuri de cancer, precum cel de sân, pancreas şi de colon.
Copiii, mai vulnerabili
Cercetătorii americani au arătat că expunerea timpurie a copiilor la fumul de ţigară creşte probabilitatea ca aceştia să dezvolte cancer la vârsta adultă. De asemenea, expunerea nou-născutului la fumul de ţigară poate duce la apariţia sindromului morţii subite. Copiii care trăiesc într-un mediu în care se fumează pot face mai uşor astm bronşic, bronşită şi pneumonie.
Afecţiuni cardiovasculare
Unul dintre efectele pe termen lung ale fumatului pasiv este îngroşarea arterelor şi, implicit, creşterea riscului de infarct de miocard şi de boală coronariană. Conform unui studiu realizat la Institutul Naţional de Prevenire şi de Educaţie pentru Sănătate (INPES) di
