Abia venise pe lume, acum nici doi ani, iar “lumea” era pentru Mihai Voinea curtea sărăcăcioasă, dar vie, a părinţilor lui. Însă Mihăiţă a vrut să afle, spre nenorocul lui, ce gust are soda caustică. Acum zace, cu leziuni grave la gură şi esofag, pe un pat de spital, respirând printr-o traheostomă, o găurică făcută în gâtul său firav. Dar pentru a putea fi externat, are nevoie de un aparat de aspirat secreţiile traheo-bronşice, el costând aproape 800 de lei. Abia venise pe lume, acum nici doi ani, iar “lumea” era pentru Mihai Voinea curtea sărăcăcioasă, dar vie, a părinţilor lui. Însă Mihăiţă a vrut să afle, spre nenorocul lui, ce gust are soda caustică. Acum zace, cu leziuni grave la gură şi esofag, pe un pat de spital, respirând printr-o traheostomă, o găurică făcută în gâtul său firav. Dar pentru a putea fi externat, are nevoie de un aparat de aspirat secreţiile traheo-bronşice, el costând aproape 800 de lei.

Era într-o zi de luni, 17 septembrie, anul acesta. Copiii mai mari tocmai începeau şcoala. Dar în gospodăria modestă a familiei Voinea din comuna Breaza, judeţul Buzău, se trebăluia ca la orice început de toamnă. Şi tot ca în orice gospodărie din acea “Românie” ce încă poartă în sânge obiceiuri de sute de ani, undeva era pusă şi o substanţă, soda caustică, folosită pentru producerea săpunului de casă.

Mihăiţă era neastâmpărat, ca toţi copiii plini de energia pământului călcat în picioarele goale. Un singur moment a fost suficient ca teribila curiozitate a copilului să aibă consecinţe tragice. A “gustat” din soda aceea arzătoare ca un cazan al iadului. În câteva secunde era prăbuşit şi în pericol de moarte. Într-o cursă contra cronometru a fost dus mai întâi la Spitalul Judeţean din Buzău, apoi, cu un elicopter SMURD, la Spitalul Marie Curie din Capitală.

Acum zace pe un pat al Clinicii Prof. Dr. Nicolae Robănescu, având mama la căpătâiul lui. S