Operaţiunile de fracturare hidraulică necesare pentru explorarea gazelor de şist nu afectează pânza freatică, iar acizii folosiţi în acest process sunt precum cei folosiţi la curăţarea piscinelor, a declarat, la Adevărul Live, Corneliu Dinu, profesor doctor inginer la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii Bucureşti.

„Fracturarea hidraulică nu afectează pânza freatică. Poate doar în cazul unui accident nenorocit, dacă o să cadă o bombă atomică. Altfel nu. Acizii folosiţi la fracturarea hidraulică sunt precum cei folosiţi la curăţarea piscinelor. O altă substanţă folosită la acest procedeu este utilizată şi în industria igienei orale. Nu se folosesc substanţe radioactive, ele nici nu ajută cu nimic la acest procedeu“, a spus Corneliu Dinu.

El a explicat că aditivii şi nisipul au rolul de a facilita procesul de rupere a rocii, adică, atunci când s-a produs ruptura, mişcarea de suprafaţă să fie mai uşor de făcut. „Ei acţionează ca un lubrifiant. Cele mai multe astfel de substanţe sunt alese astfel încât să nu lase depuneri pe conductele care transportă gaze. Aceşti aditivi nu sunt nocivi. Aditivii sunt cunoscuţi, sunt folosiţi aceiaşi mereu. Proporţia diferă de la companie la companie, dar niciodată n-o să-şi publice reţetele, sunt secretele lor“, a adăugat profesorul de geologie.

Corneliu Dinu a mai spus că operaţiunile de fracturare hidraulică din Bârlad nu ar putea amplifica activitatea seismică din Vrancea. Energia eliberată prin fracturarea hidraulică se propagă pe o lungime de cel mult un kilometru şi la o adâncime de trei kilometri. În plus, această energie pierde din putere, ea nici nu se mai simte la suprafaţă.

„Fracturarea hidraulică ar putea genera efecte dacă este făcută sistematic, zi de zi, o perioadă îndelungată“, a arătat expertul.

Adevărul LIVE: dezbatere despre exploatarea gaz