Cu exceptia muntenilor, care inconjoara Capitala, ceilalti romani, cu simpatie sau cu tafna, ii numesc pe bucuresteni Mitici, desi orasul s-a deschis demult pentru toate provinciile, asa ca multi dintre actualii sai locuitori provin din Moldova, inclusiv din Basarabia, din Oltenia, din Ardeal, Maramures, Banat s.a.m.d. E greu sa gasesti vreun roman, de oriunde ar fi, sa nu aiba vreo ruda la Bucuresti, fie si prin alianta. Dar, daca tot li s-a dus buhul de sturlubatici, bucurestenii recunosc oricand ca sunt Mitici, insa cu pronuntia pe prima silaba, ceea ce trimite indata la mit, de care orasul nu a fost niciodata ocolit. Chiar originile lui sunt legendare, cea mai cunoscuta poveste fiind aceea a ciobanului Bucur, intaistatatorul, de la care si-ar fi tras si numele.
Fanariotii, care au huzurit pe aici mai bine de un veac, nu au luat in seama legenda lui Bucur, ci au tradus toponimul prin Hilariopolis, ceea ce, pe limba lor elineasca, inseamna "Orasul Veseliei". Nu s-ar spune ca bucurestenii n-ar fi fost veseli, in pofida unor tragedii abatute asupra lor, ceea ce spune, frumos si bine documentat, si Petru V. Ignat in volumul "Bucurestii in vremi demult trecute", aparut recent la Editura DISPERGO. Cartea este subintitulata "Cronici sentimentale", deajuns ca sa se priceapa ca autorul este iremediabil indragostit de obiectul cercetarilor sale. Petru V. Ignat este doctor in istorie si totodata ziarist profesionist, facand parte vreme indelunga din redactia "Romaniei libere". De altfel, cele mai multe materiale prezentate in cuprinsul cartii au fost gazduite de ziarul "Romania libera" si de suplimentul sau "Timpul liber".
De toate acestea marturiseste insusi autorul, intr-un "Argument" de la inceputul cartii sale: "Despre duhul zamislit in veacuri de existenta a Bucurestilor am incercat, cu armele gazetarului, sa scriu, patrunzand in sufletul oame
