Şi în ultima zi în care ocupă postul, onor politicianul îţi va spune cu emoţie în glas ce proiecte măreţe are pentru viitor. Dacă stai să asculţi declaraţiile publice făcute în România, vei constata uimit că totul este pus la timpul viitor. Nimic nu se petrece în prezent, iar trecutul a fost interzis de mult în limbajul cotidian.
De pildă, se vor face reforme radicale şi se vor lua măsuri urgente. Se va reduce numărul bugetarilor cu 20%. Se va pune în aplicare reforma în învăţământ. Se va adopta legea salarizării unice, care va elimina lefurile privilegiate de sute de milioane pe lună. Se va reduce la jumătate numărul agenţiilor guvernamentale. Se va face reforma administraţiei locale. Va creşte gradul de autonomie în administraţie. Vom avea o nouă lege a pensiilor. Şi, nu în ultimul rând, ni s-a spus că o nouă Constituţie va fi gata de livrat societăţii spre aprobare prin referendum. O nouă lege fundamentală mai bună, mai clară, mai modernă decât cea actuală, care ajunsese cauza tuturor relelor din România. Să nu mai vorbim despre reforma instituţională a statului, reformarea Justiţiei sau construirea de sute de kilometri de autostradă pe an.
Evident, nemaiavând la îndemână timpul trecut, sărmanii politicieni nu pot să spună: „Am finalizat autostrada, am reformat administraţia, am schimbat sistemul de învăţământ, am modernizat statul, am întărit Justiţia, am instituit noul sistem de pensii”. Trec mandate după mandate şi nu apare nimic la timpul trecut. Şi în ultima zi în care ocupă postul, onor politicianul îţi va spune cu emoţie în glas ce proiecte măreţe are pentru viitor. De ce nu s-a întâmplat nimic din ce a promis acum patru sau cinci ani, despre asta nu mai suflă nimeni nicio vorbuliţă. N-ai să vezi aşa ceva în scumpa noastră patrie. Cât despre criza care a cocârjat planeta, n-aveţi nicio teamă fraţilor: „Să iasă la lumină mai î