Sâmbătă este 1 decembrie. Dată care în 1990, a fost adoptată ca Zi Naţională a României, reprezentând sărbătorirea marii adunări de la Alba Iulia unde s-a votat unirea Transilvaniei cu România şi care simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional. Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul triumfului idealului naţional, anul încununării victorioase a lungului şir de lupte şi sacrificii umane şi materiale.

An de an, de Ziua României, autorităţile locale şi centrale, cu sprijinul structurilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se întrec în organizarea festivităţilor. Fanfare, spectacole, concerte, discursuri, parade - de toate într-o singură zi. Românii vor ieşi în stradă pentru a fi martori la rememorarea Marei Uniri de la Alba Iulia din 1918. Unii vor fi mânaţi de patriotism, unii - de curiozitate, iar alţi - de mici şi vinul fiert care se vor distribui gratis. Cuprinşi de spiritul patriotismului, unii dintre români deja au afişat tricolorul la geamuri ori la poartă. Alţii, copleşiţi de griji şi nevoi, vor trece cu nepăsare pe sărbătoarea de pe 1 Decembrie. Iar politicienii, care se bat pentru un loc în viitorul Parlament, vor participa la toate festivităţile, bifând în aşa fel întâlniri cu alegătorii din Colegiilor lor electorale. Toţi vor promite românilor reforme economice, salarii şi pensii mărite, locuri de muncă, prosperitate şi câte şi mai câte. Toţi vor poza în patrioţi ai neamului, a căror menire este salvarea ţării din impasul în care se află. Odată discursurile ţinute şi festivităţile încheiate, românii de vor înghesui după o porţie de fasole cu ciolan şi un pahar de vin fiert, după care vor pleca spre case cu simţul datoriei îndeplinit. Adevăraţii patrioţi însă vor retrăi cu emoţii momentul de la 1918, când Transilvania s-a unit cu România. Adevăraţii patrioţi se vor ri