În ultimele două săptămâni, emigranții români și bulgari au fost vizați de o ploaie de propuneri menite să le restricționeze accesul la piața europeană a muncii. Unele dintre ele frizează absurdul

Să fim onești, fum fără foc nu iese. Suntem a doua cea mai săracă țară din Uniune, ocupăm penultimul loc în privința ratei de absolvire a învăţământului superior, o treime din populație lucrează în agricultură, nu avem o istorie care să ne recomande ca leagăn al civilizației. Și este de ajuns să parcurgi cu avionul ruta București-Madrid ca să-ți dai seama că, într-adevăr, studiile înalte absolvite sau experiența calificată în câmpul muncii nu îi caracterizează pe cei mai mulți emigranți români. De asemenea, mărturiile tuturor acelor bătrânei simpatici din suburbiile Angliei sau Irlandei care se declară șocați că astăzi trebuie să aibă grijă la poșetă și să-și închidă ușile de la casă cu cheia au mai mult decât un sâmbure de adevăr.

Totuși, nu am deschis ușa Europei cu forța, am fost invitați și, la vremea aceea, am acceptat încântați. Aproape șapte ani mai târziu, însă, în timp ce toate statele europene (inclusiv România și Bulgaria) se bucură de libera circulație a capitalului și a mărfurilor, populațiile celor două țări sunt, practic, ținute captive de nenumărate restricții și prejudecăți. Zece țări din 25 mențin încă restricții pentru cetățenii celor două state.

Ce surprize ne pregătește Anglia

Din noul pachet legislativ anunțat zilele trecute de premierul britanic David Cameron, unele măsuri sunt de bun-simț, altele par desprinse dintr-un scenariu de groază. Cap de afiș este intenţia executivului de la Londra de a bloca accesul la ajutoare şi locuinţe sociale pentru imigranţii nou-veniţi care nu au contribuit la sistemul de asigurări sociale. Decizie, cel puțin aparent, justificată și rațională, dar care pune nenumărate semne de întreba