Stoperul "feroviarilor" a jucat atunci fundaş stînga şi a marcat în victoria de la Cluj (2-1).
- Ionuţ, e dificil să joci 3 meciuri pe săptămînă sau e mai mult o scuză folosită pentru lipsa de rezultate?
- Cîteodată poate să fie şi o scuză, dar atît timp cît eşti angrenat într-o astfel de competiţie, îţi iei şi măsuri înainte. Cum, probabil, este şi la noi în acest an. La cum am început sezonul, cred că vom face faţă pe 3 fronturi. La un moment dat se acumulează şi oboseală, fizică, psihică, dar cînd cîştigi un campionat, datoria ta ca şi club e să formezi un lot competitiv pentru a face faţă.
- E ritmul diferit în meciurile din Liga Campionilor faţă de cele din campionat?
- E o încărcătură emoţională în plus în primul rînd, nu neapărat un alt ritm de joc. Am jucat şi cu Bayern, şi cu Arsenal cînd eram la Steaua şi nu pot să spun că ritmul a fost infernal. E vorba de încărcătură emoţională care apasă asupra noastră, pentru că noi ne întîlnim o dată la 2-3 ani cu grupele Ligii Campionilor, iar ei au parte întotdeauna de meciuri internaţionale foarte grele şi la echipele naţionale, şi la cele de club.
- Cînd ştii că trebuie să-i faci marcaj unui atacant de calibru, de exemplu Ibrahimovici, te mobilizezi suplimentar sau, dimpotrivă, devii mai emotiv?
- Emoţii sînt înainte de meci. Personal, am emoţii pînă intru pe teren, indiferent de adversar. Într-adevăr, te uiţi la adversarul tău, însă n-ai timp să realizezi că e Ibrahimovici sau Van Persie. Îl tratezi ca pe orice alt adversar şi încerci să te achiţi de sarcini cît mai bine.
Streller şi fraţii Frei, plusurile elveţienilor
- Ai marcat cu Basel acum doi ani, îi cunoşti pe elveţieni. Este Streller un jucător care poate face diferenţa de unul singur?
- E un jucător bun, cu experienţă, am înţeles că a marcat două goluri etapa trecută. Joacă de ceva timp acolo, mai
