Mesajul a fost trimis. Multumesc!
Iernut - Ştiri locale
Exclusiv Are dreptate ministrul Burduja când critică exagerările politicilor verzi? Economist: „E o crimă, îți poate distruge sistematic toată industria”
Țările Uniunii Europene, printre care și România, au cele mai mari prețuri la energie, dar există soluții pentru a schimba acest lucru. Experții consultați de „Adevărul” spun că politicile de tip Green Deal afectează negativ economia Uniunii Europene și a României, iar acestea ar trebui reviziuite cât mai curând.
Sebastian Burduja: Eurostat arată că românii plătesc al patrulea cel mai ieftin gaz şi a cincea cea mai ieftină energie electrică dintre toate statele membre ale Uniunii Europene
Decizia de plafonare a preţurilor la energie a permis menţinerea costurilor sub control pentru milioane de români, iar obiectivul nostru este, în continuare, de a proteja românii şi companiile româneşti prin preţuri cât mai mici la facturi, susţine ministrul Energiei, Sebastian Burduja. "Ştiţi minciuna extremiştilor cum că România plăteşte cel mai scump curent şi gaz din Europa? Şi că, vezi Doamne, ce bine ar fi fost să apelăm şi noi la gazul ieftin rusesc?! Ei bine, au sosit noile da
European Green Deal a fost cel mai smart pact pentru România
Deși sentimentul politic local a fost mereu unul antagonic, politicile europene climatice au resuscitat un sistem energetic național românesc neglijat după 1989, ținut pe linia de plutire prin ajutoare de stat și socializarea pierderilor către toți cetățenii.
Cine spune că gazul din Marea Neagră este suficient şi poate fi exportat nu ia în calcul două lucruri: consumul de gaze trebuie să se dubleze dacă vrem un PIB dublu în 2025, iar pentru siguranţa energetică a generaţiilor viitoare trebuie redus consumul din exploatările terestre pe măsură ce apare gazul din Neptun Deep, iar acestea, lăsate ca rezervă pentru viitor
Poate o parte dintre cititori au avut impresia că Ziarul Financiar a insistat prea mult pe subiectul contractării surpriză de către OMV Petrom a 1,4 miliarde de metri cubi din gazul care va fi scos din Marea Neagră către firma germană Uniper, însă în joc nu sunt atât cantitatea, cât semnificaţia acestui contract şi modul în care a ajuns în mass-media informaţia despre acesta. OMV Petrom şi Romgaz vor urma să exploateze în mod egal zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră evaluat iniţia
Cine spune că gazul din Marea Neagră este suficient şi poate fi exportat nu ia în calcul: consumul de gaze trebuie să se dubleze/tripleze dacă vrem un PIB dublu în următorii zece ani, iar pentru siguranţa energetică a generaţiilor viitoare trebuie redus consumul din exploatările terestre pe măsură ce apare gazul din Neptun Deep, iar acestea, lăsate ca rezervă pentru viitor
Poate o parte dintre cititori au avut impresia că Ziarul Financiar a insistat prea mult pe subiectul contractării surpriză de către OMV Petrom a 1,4 miliarde de metri cubi din gazul care va fi scos din Marea Neagră către firma germană Uniper, însă în joc nu sunt atât cantitatea, cât semnificaţia acestui contract şi modul în care a ajuns în mass-media informaţia despre acesta. OMV Petrom şi Romgaz vor urma să exploateze în mod egal zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră evaluat iniţia
Cod galben de ceață în București și mai multe județe. Meteorologii avertizează despre formarea ghețușului
Meteorologii români au emis mai multe avertismente nowcasting cu privire la ceața din dimineața zilei de miercuri, 22 ianuarie. Codul galben de ceață înseamnă vizibilitate redusă sub 50 de metri în unele locuri și un avertisment cu privire la formarea ghețușului. În zone din județele Bacău, Botoșani, Suceava, Neamț, Vrancea, Iași, Ialomița, Constanța, Brașov, Mureș, Harghita, Călărași, Ilfov și în municipiul București a fost anunțată ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 2
Vremea marți, 21 ianuarie. Dimineața și noaptea va fi ceață. Unde sunt anunțate ploi
Administrația Națională de Meteorologie anunță că pe parcursul zilei cerul va fi variabil, temporar cu înnorări în vestul, centrul și sudul țării. Seara vor fi precipitații slabe mai ales sub formă de ploaie și lapoviță.
Cod galben de ceaţă pe durata nopţii în sute de localiţiţi din mai multe judeţe / vizibilitatea, scăzută şi sub 50 de metri
Meteorologii au emis avertizări cod galben de ceaţă pentru localităţi din mai multe judeţe, până marţi, la ora 05.00. Potrivit ANM, sunt vizate: Judeţul Maramureş: Sighetu Marmaţiei, Târgu Lăpuş, Rona de Sus, Bocicoiu Mare, Suciu de Sus, Cupşeni, Lăpuş, Săpânţa, Remeţi, Vadu Izei, Câmpulung la Tisa, Sarasău, Coroieni, Rona de Jos, Groşii Ţibleşului, Vima Mică; Judeţul Cluj: Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Huedin, Aghireşu, Baciu, Apahida, Gilău, Floreşti, Viişoara, Mihai Viteazu, T
Alerte de vreme severă imediată. Sute de localități, sub Cod galben în următoarele ore
Meteorologii au emis luni dimineață, 20 ianuarie, avertizări nowcasting Cod galben pentru mai multe județe. În următoarele ore, în sute de localități va fi ceață densă, ce va determina vizibilitate redusă, și vor fi condiții de formare a ghețușului. COD GALBEN Valabil de la ora 10:00 până la ora 13:00. În zona: Județul Cluj: Turda, Câmpia Turzii, Gilău, Viișoara, Tritenii de Jos, Săvădisla, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Feleacu, Mociu, Călărași, Cămărașu, Suatu, Petreștii de Jos,
Avertizare ANM: Ceaţă densă în mai multe judeţe din centrul ţării
Potrivit ANM, ceaţa va favoriza vizibilitatea redusă, local sub 200 de metri şi izolat sub 50 de metri, ceea ce ar putea duce la formarea gheţuşului şi a chiciurei, între orele 9:00-12:00. Codul galben de ceaţă este valabil pentru judeţul Covasna, mai exact în localităţile Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Covasna, Baraolt, Zagon, Zăbala, Ozun, Sânzieni, Ghelinţa, Brăduţ, Băţani, Cernat, Breţcu, Turia, Ojdula, Catalina, Boroşneu Mare, Bodoc, Ghidfalău, Belin, Dobârlău, Reci, Lemnia, Va
Burduja: La această oră, din nou, energia eoliană este cea mai importantă resursă din mixul energetic de producţie, cu aproape 27% şi 2000MW
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, afirmă că la această oră, din nou, energia eoliană este cea mai importantă resursă din mixul energetic de producţie, cu aproape 27% şi 2000MW. Ministrul mai spune că faptul că bate vântul ne aduce la o producţie totală de peste 7200MW, ceea ce nu e rău deloc, chiar dacă avem un consum relativ mare, mai ales pentru o zi de weekend, de peste 8000MW ”Una dintre atribuţiile unui ministru este, în viziunea mea, să informeze publicul şi să explice lucr
Cod galben de burniţă şi polei în zone din judeţele Mureş şi Caraş-Severin, sâmbătă dimineaţa
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, sâmbătă, avertizări nowcasting Cod galben de burniţă şi polei, valabile în zone din judeţe situate în Transilvania şi Banat. Potrivit meteorologilor, până la ora 10:00, în judeţul Mureş (localităţile: Târnăveni, Luduş, Iernut, Ungheni, Band, Adămuş, Pănet, Cristeşti, Acăţari, Mica, Crăciuneşti, Găneşti, Bahnea, Sânpaul, Gheorghe Doja, Suplac, Sânger, Ogra, Băgaciu, Cuci, Iclănzel, Cucerdea, Bogata, Viişoara, Aţintiş, Coroisânmărtin
Romgaz vrea să vândă gaze direct populaţiei, la fel cum Hidroelectrica face cu electricitatea din 2019: a scos la licitaţie achiziţia unui sistem informatic pentru 8,6 mil. lei, “adaptat unui număr nelimitat de puncte de consum”. Platforma ar putea fi activă spre finalul verii
Romgaz (SNG), producător de gaze naturale listat la Bursa de Valori Bucureşti, a lansat licitaţia în sistemul de achiziţii publice pentru un sistem informatic care să susţină intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare de gaze naturale. Cu alte cuvinte un alt producător de energie controlat de stat vrea să vândă energie direct utilizatorilor casnici, după ce Hidroelectrica (H2O) a decis să intre pe acest segment în anul 2019. Compania are de atunci cea mai ieftină ofertă de e
Romgaz vrea să vândă energie direct populaţiei, la fel ca Hidroelectrica: a scos la licitaţie achiziţia unui sistem informatic pentru 8,6 mil. lei, “adaptat unui număr nelimitat de puncte de consum”. Platforma ar putea fi activă spre finalul verii
Romgaz (SNG), producător de gaze naturale listat la Bursa de Valori Bucureşti, a lansat licitaţia în sistemul de achiziţii publice pentru un sistem informatic care să susţină intrarea companiei de stat pe segmentul de furnizare de gaze naturale. Cu alte cuvinte un alt producător de energie controlat de stat vrea să vândă energie direct utilizatorilor casnici, după ce Hidroelectrica (H2O) a decis să intre pe acest segment în anul 2019. Compania are de atunci cea mai ieftină ofertă de e
România, pe locul 5 în UE în clasamentul prețurilor la energie în 2025
În ianuarie 2025, România se află pe locul cinci în clasamentul prețurilor lunare pe piața spot din Uniunea Europeană, înregistrând o scădere față de decembrie 2024, când ocupa poziția a treia. Această schimbare marchează un declin în topul celor mai mari prețuri din regiune.
Previziuni pentru 2025 într-un domeniu care dă peste cap orice estimare: care sunt evenimentele care ar putea ţine anul acesta capul de afiş în energie?
Revenirea la piaţa liberă a energiei din primăvara acestui an, proces care este şi acum neclar, punerea în funcţiune a centralei Romgaz de la Iernut, investiţiile în energia verde sunt câteva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzacţii pe final de an 2024 şi cu o geopolitică mai complicată ca niciodată, energia rămâne un sector care arată că totul se joacă. Ce este foarte interesant în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a
Romgaz cumpără un sistem IT pentru a gestiona numărul tot mai mare de clienți cărora le furnizează gaze în regim de ultimă instanță și a transmite datele în RO e-Factura
Romgaz, cel mai mare producător local de gaze naturale, la care statul are 70% din acțiuni, a ajuns să furnizeze gaze în regim de ultimă instanță către 2500 de locuri de consum, gospodării care din anumite motive au rămas fără furnizor, iar numărul este în creștere. Pentru a gestiona situația și a transmite datele în sistemul RO e-factura, Romgaz a demarat luni o licitație deschisă pentru achiziția unui sistem IT, contract cu o valoare estimată la peste 1,7 milioane de euro. Câți clie
Se mişcă piaţa de energie: Primii 1.000 MW ai termocentralei pe gaz de la Mintia ar putea fi conectaţi la sistemul energetic naţional până la finalul anului
România planifică adăugarea a 2.500 MW de capacitate nouă în sistemul energetic naţional până la sfârşitul anului, ţintă susţinută de investiţii în capacităţile Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari, alături de proiectele private cofinanţate prin PNRR. „Anul 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele şi proiectele confirmă acest lucru. După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1.200 MW pe care am reuşit să îi punem în funcţiune, ne propunem să dublăm această performanţă
Primii 1.000 MW ai termocentralei pe gaz de la Mintia ar putea fi conectaţi la sistemul energetic naţional până la finalul anului
România planifică adăugarea a 2.500 MW de capacitate nouă în sistemul energetic naţional până la sfârşitul anului, ţintă susţinută de investiţii în capacităţile Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari, alături de proiectele private cofinanţate prin PNRR. „Anul 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele şi proiectele confirmă acest lucru. După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1.200 MW pe care am reuşit să îi punem în funcţiune, ne propunem să dublăm această performanţă
Ministerul Energiei estimează creșterea capacității de producție la 2.500 MW în 2025. Care sunt principalele proiecte ce urmează să fie finalizate
România ţinteşte 2.500 MW noi în sistemul energetic, în 2025, cu investiţii precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari şi proiectele private cofinanţate prin PNRR, însă energia trebuie să fie „sigură, accesibilă ca preţ şi cât mai curată”, arată Ministerul Energiei într-un comunicat citat de Agerpres. „După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1.200 MW pe care am reuşit să îi punem în funcţiune, ne propunem să dublăm această performanţă în acest an. Asta înseamnă nu doar capacit
Ministerul Energiei: 2025, anul în care România ţinteşte 2500MW noi în sistemul energetic, cu investiţii precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari şi proiectele prin PNRR / Burduja: România, în faţa unui an decisiv pentru sectorul energetic
Ministerul Energiei anunţă, luni, că 2025 este anul în care România ţinteşte 2500MW noi în sistemul energetic, cu investiţii precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari şi proiectele private cofinanţate prin PNRR, ministrul energiei, Sebastian Burduja, precizând că România se află în faţa unui an decisiv pentru sectorul energetic. Sebastian Burduja, Ministrul Energiei, afirmă că ”România se află în faţa unui an decisiv pentru sectorul energetic şi avem motive să fim optimişti în ceea c
Ministerul Energiei: Vrem 2.500 MW noi în sistemul energetic, în 2025
România ţinteşte 2.500 MW noi în sistemul energetic, în 2025, cu investiţii precum Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari şi proiectele private cofinanţate prin PNRR, însă energia trebuie să fie "sigură, accesibilă ca preţ şi cât mai curată", a anunțat Ministerul Energiei. "Energia este inima economiei. Fără energie sigură şi ieftină, nu există un nivel de trai decent şi nici dezvoltare economică. 2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele şi proiectele confirmă acest lucru", a
România ţinteşte 2.500 MW noi în sistemul energetic, cu cel puţin 600 MW producţie în bandă. Ministrul Energiei: Sunt proiecte mature, pentru care accelerăm ritmul de implementare
România planifică adăugarea a 2.500 MW de capacitate nouă în sistemul energetic naţional până la sfârşitul anului, ţintă susţinută de investiţii în capacităţile Iernut, Mintia, Răstoliţa, Năvodari, alături de proiectele private cofinanţate prin PNRR „2025 vine cu semne bune pentru România, iar cifrele şi proiectele confirmă acest lucru. După un record al ultimului deceniu în 2024, cu 1.200MW pe care am reuşit să îi punem în funcţiune, ne propunem să dublăm această performanţă în acest
2025 va fi anul în care România ţinteşte 2500MW noi în sistemul energetic. Anunţul ministrului Energiei
„România se află în faţa unui an decisiv pentru sectorul energetic şi avem motive să fim optimişti în ceea ce priveşte finalizarea unor proiecte importante, iar fiecare MW nou în sistem va însemna şansa unor facturi mai mici la energie pentru români şi pentru companiile româneşti”, spune Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Ministerul Energiei face o trecere în revistă a principalelor investiţii aşteptate în 2025 pentru sectorul energetic naţional şi subliniază că energia trebuie să
Ce proiecte din energie vor fi implementate în 2025. Anunțul oficial al ministrului Sebastian Burduja
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat luni care sunt principalele proiecte ce vor fi implementate în 2025 „cu investiții precum Iernut, Mintia, Răstolița, Năvodari și proiectele private cofinanțate prin PNRR”.
Proiectele majore pentru 2025 anunțate de Ministerul Energiei Centrala în cogenerare de la Năvodari – 80 MW pe gaz, un proiect modern și mult așteptat
În 2025, România va face un pas major spre independența energetică, adăugând 2.500 MW în sistemul energetic național, prin proiecte precum centrala de cogenerare din Năvodari (80 MW), hidrocentrala Răstolița (30 MW), și termocentrala pe gaz de la Iernut (430 MW). România face un pas major spre independența energetică în 2025, cu proiecte de amploare ce vor adăuga 2.500 MW noi în sistemul energetic național. Printre acestea, centrala de cogenerare din Năvodari, cu o capacitate de 80 M
Rămâne sau nu plafonarea prețurilor la energie în 2025. Cât va fi prețul unui kilowatt
În anul 2025, se prevăd în sectorul energetic câteva mișcări importante, punctează expertul în energie Dumitru Chisăliță. „De departe cea mai importantă mișcare în sectorul energetic este legată de faptul că la 31 martie 2025 expiră plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale”, precizează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Atenționare pentru șoferi. Ceața reduce vizibilitatea în mai multe județe. Zonele aflate sub cod galben
Atenţionări nowcasting cod galben de ceaţă, pentru zone din şase judeţe din Moldova şi Transilvania, valabile până la ora 21:00, au fost emise marţi după-amiaza, 31 decembrie, de Administraţia Naţională de Meteorologie. Potrivit meteorologilor, în zona joasă a judeţului Bacău, respectiv zona localităţilor Bacău, Oneşti, Buhuşi, Sascut, Balcani, Poduri, Răcăciuni, Helegiu, Mărgineni, Blăgeşti, Pârjol, Cleja, Mănăstirea Caşin, Bereşti-Tazlău, Faraoani, Gârleni, Podu Turcului, Luizi-Călu
Cod galben de ceaţă pentru zone din 6 judeţe din Moldova şi Transilvania, până la ora 21:00
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis, marţi după-amiaza, atenţionări nowcasting Cod galben de ceaţă pentru zone din şase judeţe din Moldova şi Transilvania, valabile până la ora 21:00, transmite Agerpres. Potrivit meteorologilor, în zona joasă a judeţului Bacău, respectiv zona localităţilor Bacău, Oneşti, Buhuşi, Sascut, Balcani, Poduri, Răcăciuni, Helegiu, Mărgineni, Blăgeşti, Pârjol, Cleja, Mănăstirea Caşin, Bereşti-Tazlău, Faraoani, Gârleni, Podu Turcului, Luizi-Călugăra,
Previziuni pentru 2025 într-un domeniu care dă peste cap orice estimare: Care sunt evenimentele care ar putea ţine anul viitor capul de afiş în energie?
Revenirea la piaţa liberă a energiei din primăvara anului viitor, proces care este şi acum neclar, punerea în funcţiune a centralei Romgaz de la Iernut, investiţiile în energia verde sunt câteva dintre certitudinile anului 2025 pentru sectorul energetic local. Restul? Cu tranzacţii pe final de an şi cu o geopolitică mai complicată ca niciodată, energie rămâne un sector care arată că totul se joacă. Ce este foarte interesant în piaţa de energie este faptul că ieşirea din scenă a jucăto
Stiri locale
Târgu Mureș
Reghin
Sighișoara
Târnăveni
Iernut
Luduș
Miercurea Nirajului
Sărmașu
Sângeorgiu de Pădure
Sovata
Ungheni