Adrian VASILESCU
Tinuta vreme indelungata in loc, reforma s-a razbunat. Fortarea cresterii intr-o economie nerestructurata a dus la supraincalzirea motoarelor. Asa ca, desi s-a tintit spre relansarea industriei, ne-am ales cu relansarea inflatiei.
Deseori, pentru acest esec, economia reala incearca sa arunce vina pe piata monetara. Si sa spuna ca "bancile sug singele economiei". Idee care, mult indulcita, a scapat si in programul guvernului Ciorbea.
Adevarul e altul. Bancile, prin dobinzile mari practicate, au facut ca "pompa de inflatie", pusa in functiune in economia reala, sa-si piarda mult din anvergura. Semnificativa in acest sens este relatarea facuta recent de un cunoscut specialist, la Simpozionul "Cultura si civilizatia bancara", desfasurat in incinta Palatului B.N.R. De altfel, a repetat ce i-a spus un inalt personaj dintr-o tara vecina: "La noi, economia merge bine, dar bancile au necazuri. La voi e invers".
Daca am in vedere faptul ca deseori, in anii din urma, sistemul bancar a fost numit "nucleul dur al reformei" sau "liga din avangarda tranzitiei", pot spune ca lucrurile stau tocmai asa. La noi, desigur. Sistemul bancar romanesc a inaintat mai repede pe calea reformei decit economia in ansamblu.
Ati putea intreba: "Dar ce se intimpla la Credit Bank si Dacia Felix confirma aceasta idee?" Sigur, in jurul acestor doua banci se tin lant scandalurile, controversele, toate sub amenintarea falimentului. Numai ca, in timp ce in tarile vecine, cu economii in ansamblu mai viguroase, falimentele bancare se tin lant, la noi, cel putin pina in prezent, doar cele doua banci se confrunta cu situatii de incetare a platilor.
Este drept, competitia in domeniul bancar nu poate fi redusa la acest aspect: numarul de banci intrate in incetare de plati. Acum, in zona fostelor tari comuniste, un accent important cade pe nevoia stringen