Concluziile şi recomandările Comisiei de la Veneţia sunt analizate acum pe toate feţele. Preşedintele Iohannis îi cere demisia ministrului Toader pentru că şi-a compromis definitiv credibilitatea. Problema este: ce urmează? Sunt obligate instituţiile noastre să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia? Sau fac în continuare ce le taie capul, fără să ţină cont de tratatele semnate cu UE?

Eu am obosit de când vă transmit semnal după semnal privind urmările grave şi de durată ce le are deja cursa nebunească, pe foarte repede înainte - a scrierii, votării şi adoptării legilor esenţiale din arhitectura justiţiei române. Mesajele mele veneau de la politicieni, exprimau punctele de vedere repetate şi răs-repetate ale unor instituţii din structurile europene, ar fi trebui să funcţioneze drept nişte avertismente.

Dacă la Bucureşti încă nu se simte, în judeţele de nord ale Moldovei nervozitatea oamenilor se amplifică şi, probabil nu peste mult timp, va da pe-afară.

Intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei a fost unul dintre cele mai importante evenimente politico-militare ale anului 1916 şi cu implicaţii aparte în economia Marelui Război

Concluziile şi recomandările Comisiei de la Veneţia sunt analizate acum pe toate feţele. Preşedintele Iohannis îi cere demisia ministrului Toader pentru că şi-a compromis definitiv credibilitatea. Problema este: ce urmează? Sunt obligate instituţiile noastre să ţină cont de recomandările Comisiei de la Veneţia? Sau fac în continuare ce le taie capul, fără să ţină cont de tratatele semnate cu UE?

Premieră a stagiunii anterioare, opera verdiană a avut „cast”-uri variate, alcătuite prin cele mai diverse combinaţii de cântăreţi autohtoni din teatrul bucureştean sau din ţară cu cântăreţi din diaspora română, precum şi cu invitaţi din străinătate etc.

Cum anticipam într-un interviu dat la RFI peste vară, nu merită să ne pierdem vremea cu toate idioţeniile puse de parlamentari în Codul Penal, că nu vor trece de Curtea Constituţională.

În mai puţin de o săptămână, Guvernul României a adoptat două decizii care, după părerea mea, sunt greu de acceptat, dacă ne raportăm la un concept fundamental într-o democraţie consolidată şi anume „interesul public“.

Dacă la Bucureşti încă nu se simte, în judeţele de nord ale Moldovei nervozitatea oamenilor se amplifică şi, probabil nu peste mult timp, va da pe-afară.

Jocul cu dictatura e ca focul. Nu tot ce e uşor de aprins, stârnit sau clădit e lesne de stins, frânat ori demolat. Democraţia e ca aerul. Fără ea, naţiunile îşi sugrumă viitorul. Românii ar putea totuşi s-o salveze.

În Orientul Mijlociu şi zona Golfului Persic se desfăşoară două războaie cumplite (Siria, Yemen) unde masacrele, execuţiile, tortura sunt practici cotidiene. Şi, totuşi, presa vorbeşte rar şi marginal despre ele. În schimb, marile ziare al lumii (puteţi verifica acum New York Times şi Washington Post pentru a înţelege anvergura) îşi deschid de câteva zile ediţiile cu cel puţin trei articole despre asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi.

Preşedintele Macron s-a trezit să spună că el n-a întâlnit femei care să fie „perfect educate” şi care să aibă mulţi copii. Declaraţia a fost făcută la un banchet din statele unite oferit de Bill şi Melinda Gates; şi era menită să le „elibereze” pe femeile africane de povara de a face mulţi copii – povară care le-ar bloca accesul la educaţie.

SUA, Anglia, Australia şi Noua Zeelandă au acuzat unitatea de informaţii militare a Rusiei (GRU) de efectuarea, în ultimii ani, a unei campanii de atacuri cibernetice extinse cu obiective diferite, inclusiv amestecul în alegerile prezidenţiale naţionale. Ministerul de Externe al Rusiei a respins acuzaţiile, numindu-le un produs de o bogată imaginaţie(!?).

În Orientul Mijlociu şi zona Golfului Persic se desfăşoară două războaie cumplite (Siria, Yemen) unde masacrele, execuţiile, tortura sunt practici cotidiene. Şi, totuşi, presa vorbeşte rar şi marginal despre ele. În schimb, marile ziare al lumii (puteţi verifica acum New York Times şi Washington Post pentru a înţelege anvergura) îşi deschid de câteva zile ediţiile cu cel puţin trei articole despre asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi.

În mai puţin de o săptămână, Guvernul României a adoptat două decizii care, după părerea mea, sunt greu de acceptat, dacă ne raportăm la un concept fundamental într-o democraţie consolidată şi anume „interesul public“.

„Ştiri false“, „adevărul alternativ“, „post-adevăr“ - aceşti termeni au invadat în ultimii ani spaţiul mediatic. Manipularea informaţiilor este la fel de veche ca şi informaţia în sine, dar epoca digitală şi difuzarea instantanee a informaţiilor multiplică efectele. Prin urmare, manipularea se transformă într-o problemă majoră pentru democraţii, în special în contextul crizei de încredere prin care trece.

Ultima săptămână a consemnat o realiniere fundamentală şi o reaşezare a fronturilor în războiul democraţie-autoritarism la nivel global.

Face multe valuri pe Internet un studiu realizat de patru cercetători români (trei dintre ei de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca) la comanda Fundaţiei “Friedrich Ebert”, studiu care sondează în mentalitatea profesorilor români cu privire la valorile democratice, la soarta europeană a României, dar şi la câteva chestiuni spinoase şi delicate din punct de vedere cultural. Cum era de aşteptat – cel puţin eu nu m-aş fi aşteptat la altceva – studiul dă la iveală un portret p

Cum anticipam într-un interviu dat la RFI peste vară, nu merită să ne pierdem vremea cu toate idioţeniile puse de parlamentari în Codul Penal, că nu vor trece de Curtea Constituţională.

Un comentator inteligent şi informat, fără a fi jurist, face observaţia că, la nivel de literă, Sistemul legislativ juridic din România este atât de „bogat“, adică atât de stufos şi de complicat, încât un jurist calificat ar trebui să îşi petreacă toate zilele, fără a putea să îi desluşească toate conexiunile (articole, paragrafe, puncte şi subpuncte), respectiv implicaţiile şi consecinţele practice.

Ultima săptămână a consemnat o realiniere fundamentală şi o reaşezare a fronturilor în războiul democraţie-autoritarism la nivel global.

Circulă pe diverse canale media fotografia făcută miercuri seara la reuniunea Consiliului European, unde premierul Marii Britanii,Theresa May, a susținut prezentarea inaugurală a dezbaterilor consacrate Brexit. Fotografie din care se vede cu ochiul liber că scaunul rezervat României era gol, pentru că președintele Klaus Iohannis nu se afla în perimetru. Sau, mă rog, avea să ajungă cu o oarecare întârziere. Motiv pentru care se cuveneau, dacă nu din partea domnului președinte al tuturo

Circulă pe diverse canale media fotografia făcută miercuri seara la reuniunea Consiliului European, unde premierul Marii Britanii,Theresa May, a susținut prezentarea inaugurală a dezbaterilor consacrate Brexit. Fotografie din care se vede cu ochiul liber că scaunul rezervat României era gol, pentru că președintele Klaus Iohannis nu se afla în perimetru. Sau, mă rog, avea să ajungă cu o oarecare întârziere. Motiv pentru care se cuveneau, dacă nu din partea domnului președinte al tuturo

Unul din punctele principale de pe agenda Consiliului European din 17 – 19 octombrie a fost Brexit și încercarea atingerii unui acord privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Din păcate, încă din weekendul anterior semnalele nu au fost încurajatoare, iar reuniunea șefilor de state și de guverne din Uniunea Europeană a confirmat că nu s-au atins suficiente progrese pentru încheierea unui acord de „divorț”. Multe din lucrurile care încă trebuie negociate şi cu care ne confr

La începutul celor cincisprezece zboruri spre Israel, dacă stau să mă gândesc bine, la al şaselea cred, cineva din spatele scaunului meu cu o voce caldă de doamnă a spus: „Dumneavoastră aţi scris «Nişte ţărani»“?!