Emil HUREZEANU
La 14 ianuarie, ziarul britanic Times isi rezerva o intreaga pagina unui dosar al actualitatii - tulburi, cum altfel? - din Balcani. Sub titlul Temperatura politica creste pe masura ce statele bolnave din Balcani sint confruntate cu demonstratiile de protest - putem citi citeva fise clinice. Bulgaria, Serbia, sint bolnavii in stare acuta. Croatia, Macedonia si Muntenegru isi administreaza cu greu antidotul, in pragul crizei. Romania, din punct de vedere geografic si al evolutiilor post-comuniste, totusi, inca, un stat puternic marcat de "balcanism" - apare ca fiind intr-o dispozitie "usor ameliorata fata de vecini". Aflam cifra inflatiei, a somajului si apoi citim urmatorul diagnostic: "Presedintele Emil Constantinescu trebuie sa lupte impotriva unui aparat comunist profund inradacinat, care a fost la putere si dupa 1989. Conventia Democratica a promis rezultate rapide dar reforma economica se afla, practic, in virtual impas".
Oricit am vrea sa fugim de Balcani, nu vom reusi usor. Comunismul sovietic adaptat la conditiile interne si post-comunismul pro-moscovit al lui Ion Iliescu au accentuat virtualitatile balcanice ale statului roman. Saracie si coruptie, administratie autoritarista cu folosirea conflictului etnic si civil, aminarea reformei democratice, o anumita exaltare a particularitatilor locale - oricit ar fi ele de regresive si contraproductive pentru progresul social, cu aplicarea unor tactici echivoce fata de Occident si, de cite ori e nevoie, amical-cochete in directia Moscovei. Un balcanism imanent al mentalitatii si culturii politice romanesti, combatut insistent in ultimii 100 de ani de promotorii modernizarii tarii si occidentalizarii ei, a fost stimulat, mult ameliorat in ultimii 7 ani. Nu trebuie deci sa ne ferim de umbra noastra balcanica. In The Times se opereaza insa cu citeva erori, mai mult sau mai puti
