Adrian VASILESCU
Saptamina trecuta, a fost redeschis, dupa multe decenii de uitare, Muzeul Bancii Nationale a Romaniei. Au fost de fata presedintele tarii, prim-ministrul, ministri, parlamentari, numeroase personalitati ale vietii publice, alaturi de slujitorii bancii centrale. Redeschiderea muzeului s-a produs intr-un moment aniversar: la 4 mai s-au implinit 130 de ani de la infiintarea primului sistem monetar national.
La inceputul veacului trecut, Romania mai era inca inundata de monede straine, cu valoare redusa, venite din Austro-Ungaria si Turcia - tari cu cele mai slabe monede din Europa. Masura monetara interna era, cum noteaza Victor Slavescu, "leul vechiu", valoarea lui fiind stabilita in raport cu ducatul austriac. Dar si in raport cu alte monede straine de aur si argint.
Cele mai multe tranzactii se faceau insa in aur. Pe masura ce activitatile economice si financiare se intensifica, leul vechi dispare din tranzactii. El ramine o cantitate imaginara. Tara era dominata de haos monetar.
Dupa unirea Principatelor romane, una din problemele de stat cele mai importante a fost si chestiunea monetara. Alexandru Ioan Cuza a fost preocupat de problema unei monede nationale. In mai 1860 el a si incheiat cu Monetaria Franceza un contract pentru baterea monedei. Cum insa aceasta operatie era legata de un credit negociat pe atunci pe piata franceza, operatiunea a cazut in momentul in care Parlamentul romanesc a refuzat sa accepte imprumutul.
Incercarea lui Cuza de a unifica sistemul monetar a esuat. A continuat, circulatia unei multimi amestecate de monede straine, de calitati foarte diferite, utilizarea paralela a banilor reali si a celor fictivi, de calcul, variatia foarte accentuata de la o zi la alta si de la o localitate la alta a cursului de schimb. In acelasi timp, schimbul era ingreunat si de existenta mai multor pretu
