Andrei PLESU Am cunoscut cindva, in anii dictaturii, un tinar studios, fragil in aparenta, dar plin de nerv, nelinistit, tenace, gata sa infrunte, de dragul cartii, toate obstacolele momentului. Terminase "Istoria Artei", dar curiozitatea lui intelectuala se exersa dincolo de birocratia specializarii. A fost repartizat neglijent, dupa criteriile strimbe ale vremii, la un muzeu din Tulcea, ceea ce, date fiind inzestrarile lui, echivala cu un mic asasinat. In acest timp, un alt tinar - pe care ma bucur de a nu-l fi cunoscut personal - isi confectiona o obscura cariera de publicist, valorificind minore dexteritati de versificator, lingau si toapa. Pe cind cel dintii era expediat in provincia dobrogeana, cel de al doilea primea o bursa Herder, prin bunavointa unui potentat literar al epocii, nu lipsit de talent, dar intr-atit de lipsit de cultura, incit nu ezita sa invoce, scortos, "scrierile lui Socrate". Viena a priit tot atit de putin norocosului bursier, pe cit de putin a priit Tulcea mai putin norocosului sau contemporan. Stupefiat lingvistic si cultural, publicistul s-a descoperit patriot: s-a intors acasa inainte de expirarea bursei, pentru a pune umarul la propasirea tarisoarei. Si in timp ce tinarul studios cerceta pictura romaneasca a secolului 19, incercind s-o mintuie de marginalitate, publicistul opta pentru lirica omagiala, delatiune si plagiat. Unul invata latina si greaca veche, scria despre inceputurile bizantine ale Europei, frecventa Paltinisul si traducea din Platon, celalalt se dedica, la "Saptamina", partidului comunist si Securitatii. Unul lucra, nerasplatit, in penumbra, celalalt se gudura la rampa, balacarind iresponsabil tot ce era onorabil in jur. Pina si "patronii" lui politici ajunsesera sa-l dispretuiasca. A venit revolutia. Cel dintii si-a continuat studiile, dar a inteles sa le dubleze prin veghe civica. Si-a spus parerea, curajos da