Pentru prima data dupa 1990, elevii de liceu ies in strada, pentru a manifesta impotriva unor reglementari care ii privesc in mod direct. Este vorba despre examenul de bacalaureat, care urmeaza a fi dat la 7 obiecte, dintre care toate cele 5 orale intr-o singura zi. Iesirea acestora, in premiera, in strada - deocamdata doar in unele orase: Cluj, Zalau, Sibiu, Iasi si Brasov - denota, fara tagada, faptul ca masura care s-a luat in privinta reformei in invatamint este de cea mai mare amploare in acest domeniu. De altfel, o reala reforma in invatamint nici nu a fost considerata ca fiind un subiect prea arzator pentru guvernanti, in ultimii sapte ani. Ca urmare, nici masuri prea radicale nu au fost. Ramine, insa, de vazut daca noua masura luata de Ministerul Educatiei Nationale in privinta bacalaureatului vine sau nu in intimpinarea asteptarilor unei adevarate reforme in invatamint. In primul rind trebuie spus ca noua reglementare adusa metodologiei de bacalaureat nu este decit o revenire la metodologia din perioada interbelica. In al doilea rind, se stie ca programele si metodele pedagogice aplicate in Romania, atit in perioada interbelica cit si dupa, sint de sorginte franceza - programe cu foarte mare succes, este adevarat, in prima jumatate a secolului. In ultimele zeci de ani, insa, majoritatea statelor dezvoltate, inclusiv cele asiatice, ba chiar si Franta, au inceput sa treaca la adoptarea modelelor anglo-saxone. Desi, in prezent, aceste doua modele nu se practica nicaieri in stare pura, ca sa spunem asa, diferenta esentiala dintre ele consta in modul de examinare: cel asa-numit francez - mult mai rigid, aproape represiv in anumite aspecte, cu o relatie profesor-elev extrem de protocolara, iar, pe de alta parte, modelele anglo-saxone, practicate in special in SUA, Anglia si tarile scandinave - mult mai permisive, in care relatia profesor-elev este una extrem de fa