Chiar de la instalarea sa in functia de presedinte, Emil Constantinescu a declarat ca 30-40% din totalul veniturilor bugetare reprezinta ponderea economiei subterane, concretizata, printre altele, in mita si evaziune fiscala. Procentul ingrijorator de ridicat a determinat Puterea sa constituie celebrele Comisii de Lupta Impotriva Coruptiei si Crimei Organizate. Putin mai tirziu, raportul fostului sef al SRI, Virgil Magureanu, indica acelasi procent ca provenind din economia subterana. Asadar, combaterea coruptiei si a crimei organizate a devenit una din prioritatile actualei puteri. In teritoriu au fost organizate comisii judetene, chiar daca numerosi magistrati au afirmat ca activitatea acestora se suprapune peste atributiile lor. Au fost operate citeva arestari, in mare parte din rindul persoanelor care aveau legaturi cu fosta putere. Unii se afla in cercetari, altii au fost eliberati din lipsa de probe sau sint cercetati in stare de libertate. Lupta impotriva coruptiei continua, dar, in ciuda acestui lucru, procentul veniturilor economiei subterane a ramas acelasi. Sau cel putin asa rezulta din evaluarea facuta de Dan Dumitru Popescu, presedintele Agentiei Nationale de Restructurare, care a enumerat mita, evaziunea fiscala si produsele fara licenta ca fiind principalii factori ce contribuie la obtinerea acestor venituri. Chiar daca, potrivit asigurarilor date de presedintele ANR, Executivul este preocupat de combaterea acestor acte ilicite, iar presedintele Constantinescu este foarte activ in aceeasi problema, rezultatele, la aproape un an de la cistigarea alegerilor, nu se vad. Coruptie exista in toate tarile lumii. Daca in unele tari aceasta este mai mare, iar in altele este mai mica, nu inseamna ca autoritatile statului unde coruptia nu este un fenomen de masa reusesc neaparat sa prinda mai usor infractorii si sa-i bage la puscarie. De altfel, nici nu ar fi pos