Adina POPESCU In limba engleza, termenul corespondent pentru "adolescent" este "teenager" cu alte cuvinte adolescenti sint considerati acei a caror virsta contine un "teen" la coada. Astfel se stabilesc si limitele formale ale adolescentei: 14 ani si 19 ani. Eu am implinit nouasprezece, deci apartin ultimei virste a adolescentei. Aceasta constatare ma intristeaza, am senzatia ca, odata cu schimbarea prefixului, voi pierde anumite privilegii, o anumita stare. Incerc sa arunc o privire retrospectiva asupra acestor ani, fara a ma lamuri insa prin ce pot defini adolescenta, a mea sau la modul general. Descopar citeva repere. Noncoformism, spirit de aventura, dorinta de a iesi in evidenta, o permanenta sete de trairi, primele conflicte cu tine insuti si cu cei din jur, mai ales parintii, sentimentul ca nu esti inteles si ca nu poti sa comunici... Apoi... palpitatii, liste cu iubiti si priviri furisate, jurnale patetice, dorinta de a fugi de acasa, calvarul scolii, chiuluri si absente nemotivate, teroarea notelor... Si... nevoia de a avea prieteni, de a-ti forma o gasca, petreceri, nopti pierdute fara sens, plecarile pe munte cu bani putini, dar pline de entuziasm, cintecele la chitara... In sfirsit... teama de viitor, cautarea unui ideal, descoperirea unei pasiuni, carti si filme care-ti marcheaza viata, fuga de societate si, in acelasi timp, dorinta de a te impune in acea societate... Doar atit?! Parintii nostri ne povestesc nostalgici despre adolescenta lor. Amintirile incep cu "pe vremea mea...". Sesizeaza diferente intre noi si ei. "Noi eram mai umani, puneam un pret mai mare pe sentimente". Subliniaza faptul ca o frustrare comuna si lipsa de libertate i-au unit. Apoi ne intreaba sceptici: "Voi cum profitati de libertatea asta?" si incepe morala. Deja nu-i mai ascultam. In timp ce ei vorbesc, sintem preocupati de cum o sa ne distram week-end-ul care vine si de c