- dialog cu Maria BERZA, Secretar de Stat in Ministerul Culturii - Fundal cu usi deschise si cintec de muzicuta V-as propune sa evocati "fundalul" institutional pe care se profileaza efortul organizatoric presupus de participarea Romaniei la Leipzig. Ceea ce infaptuim se grefeaza pe o reforma foarte profunda a administratiei si a institutiilor culturale, initiata inca din '90-'91. Intre timp, insa, incepind mai cu seama cu anul 1993, lucrurile s-au cam deteriorat, ma tem. Sigur, Romania nu putea reveni la sistemul incremenit de dinainte de decembrie '89, insa, oricum, s-a inregistrat un proces de recentralizare destul de serios si de inchidere internationala foarte dureroasa. Remarcasem - si acesta a si fost unul dintre motivele pentru care m-am reintors in noua formula in Ministerul Culturii - ca foarte multi oameni de cultura si institutii, organizatii internationale, guvernamentale sau neguvernamentale incepusera sa evite Ministerul, considerat ca un loc inchis, propice unor manifestari si discursuri nationaliste si xenofobe. In special la Consiliul Europei am constatat reactii de neincredere si, de aceea, venirea noii echipe acum un an a insemnat un nou prilej de redeschidere a unor usi. Sper ca va fi pentru ultima oara cind traim acest proces al usilor deschise pentru a fi inchise si iarasi deschise, asa cum ni s-a intimplat. Iata numai un episod exemplar. In primavara anului trecut, la Consiliul Europei a fost o mare conferinta pe teme culturale. Acolo, pe coridoare, inca puteai auzi remarci sumbre la adresa predecesorilor nostri. Dupa ce Romania a fost prezentata ca un caz de succes, fapt imbucurator, ministrul Ion Caramitru a tinut un discurs foarte personal, care a insufletit atmosfera. Apoi, noi, la rindul nostru, ne-am facut fiecare datoria - de altfel nu trebuie decit sa fii deschis, activ, sa te porti firesc, asta e tot ceea ce se cere tuturor... I