In România, politica monetara si fiscala restrictiva si mult aminatele reforme structurale in plan economic au avut un efect negativ vizibil asupra activitatii economice, comenteaza revista "Dialog European". Dupa o scadere a cresterii economice, in termeni PIB, de la 4,1 % la minus 3% in 1997, prognozele Comisiei Europene indica, totusi, o ameliorare pentru România, urmind sa se atinga o crestere pozitiva de 2,2% in 1998 si 4,4% in 1999. Potrivit unei prognoze economice a Comisiei Europene, din toamna lui 1997, PIB-ul României din 1997 a reprezentat zece procente din totalul inregistrat de cele 1o state din regiune, candidate pentru aderarea la Uniunea Europeana, fiind devansata de Polonia cu o contributie procentuala de 40%, Cehia cu 15 % si Ungaria cu 14 %. Slovacia a contribuit la PIB-ul total al candidatelor la UE din Europa de Est cu sase procente, la fel Slovenia, Bulgaria cu 3%, in timp ce tarile baltice ocupa ultimele locuri - Lituania cu 3%, Letonia cu 2% si Estonia cu1%. Dupa o descrestere la 3,8% in 1996, se anticipeaza ca cresterea economica in statele candidate va scadea si mai mult, inregistrind 3,25% in 1997. Desi descresterea initiala din 1996 a fost, in principal, consecinta cresterii mai lente din UE, motivele rezultatelor mediocre din 1997 sint mai legate de problemele din anumitele tari din regiune, apreciaza sursa citata. Totusi, prognozele arata ca, exceptind Slovacia si Polonia, celelalte tari candidate vor cunoaste, in 1998 si 1999, perioade de imbunatatire a dezvoltarii economice, ca rezultat al corectarii corespunzatoare a politicii, al anticipatei accelerari a activitatii economice in UE si al integrarii continue in Uniune a tarilor asociate. România si Bulgaria s-au confruntat cu mari dezechilibre in economiile lor, fapt ce a creat probleme cursurilor de schimb, a dus la accelerarea inflatiei si chiar la hiperinflatie in Bulgaria. De la 1