FATIDICUL 15 IUNIE
* Spicuiri dintr-o singură oră, între 9 şi 10 dimineaţa, în ziua de 15 iunie a.c.: "Dimineaţa va fi dominată de Eminescu. După-amiază va fi de fotbal" aşa începe o relatare din Craiova, pe care corespondentul din "cetatea Băniei", C. Sorescu, o încheie cu un graţios "La revedere, cu dor de Eminescu" (emisiunea Studio deschis). O mostră de dor, a unui alt suflet gingaş: "Cînd s-a născut era întuneric. Întunericul s-a întrerupt pentru 39 de trepte (...) Ochii lui sînt ochii naturii" (din părerile dnei profesoare Luminiţa Ionescu, transmise pe "România Cultural"). Cine spunea că nu ştim să-l iubim pe poetul naţional? (T. C.)
* "Prima victorie a echipei de fotbal a României i-a scos pe toţi românii în stradă", anunţa ProTV, luni, 15 iunie. Pe mine m-a scos din minţi: filmul O femeie face carieră a fost întrerupt de două ori de o galerie care-şi făcea cariera în direct, în Piaţa Universităţii... (a.l.ş.)
* Conform "Naţionalului" ziar care, iată, nu conţine doar catastrofe 30.000 de oameni au dansat, la Cluj, "o samba mai ceva ca la Rio", la Tg. Mureş, vreo 5.000 de români şi maghiari au sărbătorit victoria asupra Columbiei, la Miercurea Ciuc cîteva sute de maghiari au ieşit în stradă agitînd steaguri româneşti, iar la Timişoara, acel 1-0 a declanşat "o nouă revoluţie a bucuriei", pînă şi "poliţiştii îmbrăţişîndu-se de-a valma cu toată lumea". În aceeaşi noapte fatidică de 15 iunie 1998, 20.000 de bucureşteni au ocupat piaţa Universităţii pentru a clama "plăcerea de a fi contemporan cu Gică şi Ilie" citat dintre alte "sute de catarge". Duminică 14 iunie, cîteva zeci de persoane, nu mai multe, s-au adunat în aceeaşi piaţă pentru a comemora evenimentele tragice din urmă cu 8 ani. E bine? E rău? Se poate scanda, "la zi": "România, nu uita / Asta e politica!" sau se poate murmura în etern, ca de la un anume 15 iunie 18