Astazi este asteptata decizia concernului AIOC din Azerbaidjan pentru alegerea principalului traseu de transport al petrolului caspic. In acest moment, disputa pentru petrolul din Marea Caspica se duce intre argumentele economice - sustinute de companiile internationale de petrol si, intre alte tari, si de Romania - si cele strategice, al caror principal sustinator sint Statele Unite. Decizia AIOC, aminata pina acum de doua ori, este cu atit mai greu de luat cu cit capitalul majoritar al companiei este asigurat de americani si britanici. Pe masura ce avanseaza negocierile asupra traseelor petrolului de la Marea Caspica, devine tot mai limpede ca afacerea secolului este o confruntare intre interese politice si economice. Potrivit unei analize aparute in presa americana, cel putin in acest stadiu, marii cistigatori ai afacerii par sa fie Turcia si Georgia, iar invinsii, Rusia, Iranul si tarile est-europene care sperau si ele sa intre in joc, precum Bulgaria, Romania si Ucraina. Iata cele doua tabere aflate in disputa. De o parte Guvernul SUA, Turcia si citeva republici caucaziene (Georgia, Azerbaidjanul, Kazahstanul si Uzbekistanul). Toti acestia vor ca principala conducta sa uneasca Baku, capitala Azerbaidjanului, prin Georgia, de portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterana. Avantajele acestei variante sint de natura aproape exclusiv geopolitica. Noua conducta ar trece printr-o tara aliata cu America - Turcia, si nu prin instabila Rusie sau prin Iranul ostil Statelor Unite. Conducta Baku-Ceyhan este insa mult mai scumpa decit variantele propuse de Iran si Rusia, ceilalti doi mari jucatori ai afacerii secolului. Si Moscova si Teheranul, dar si marile firme petroliere, inclusiv americane, implicate in proiect, se pling ca Baku-Ceyhan e o risipa. "Conductele ar trebui sa fie construite din ratiuni economice, nu politice" - declara in "New York Times" un reprezentant al