Oricit veti cauta prin sondajele de opinie, nu veti gasi ceva care sa ateste ca birocratia este gasita vinovata de criza din Romania. Vinovati sint presedintele, guvernul, institutiile internationale sau mafia interna. Inseamna asta ca romanii sint multumiti de functionarea aparatului birocratic, ca s-au indragostit iremediabil de functionarul autohton? E de la sine inteles ca nu. Atunci ramine sa credem ca amnezia (sau eufemismul) subiectilor este efectul pervers al constiintei ca birocratia nu ar trebui sa fie atit de importanta pe cit este. Bunul simt spune ca un individ destept, sanatos si descurcaret nu ar trebui sa aiba probleme in confruntarea cu un functionar. Si totusi are. Va veni vremea in care va trebui sa se admita ca a avea de-a face cu birocratia este un lucru la fel de serios ca alergatul pentru maraton sau ca examenul de admitere la facultate. Nu oricine ii poate face fata. Ai nevoie de timp berechet, bani doldora si nervi de otel. Realismul trebuie sa-ti marcheze actiunile. Trebuie sa te astepti, de pilda, ca treburile pe care le preconizai a le termina in jumatate de zi se vor intinde pe parcursul mai multor saptamini. Cind pleci la drum trebuie sa iei cu tine toate, dar absolut toate actele care poarta numele tau, al sotiei, unchiului si strabunicului. Trebuie sa ai in buzunar cit mai multi bani si sa nu-ti programezi nimic altceva pentru acea zi si pentru urmatoarele. Nu conteaza ca luni ai ratat programul de doua ore al ghiseului acela vital pentru tine. Poti reveni miercuri, cind ghiseul este din nou deschis pentru doua ore. Iar daca stai la coada si tot nu prinzi rind, ai o ultima sansa vineri, evident, tot doua ore. Nu ai de ce sa te miri ca functionarul te tutuieste si ca devine irascibil pina la violenta cind il iei la intrebari. E vina lui ca tu nu ai toate actele la tine? Daca faceai bine si citeai lista de linga ghiseu, pe cea complement