Asteptata ca un moment de infruntare, urmata de o anumita oficializare a taberelor din partid, sedinta de ieri a Comitetului de Conducere al PNT-CD a excelat printr-o cumintenie suspecta. Cu citeva nesemnificative exceptii, toti liderii partidului, indiferent carei tabere ar putea fi asimilati, s-au pronuntat, in linii mari, pentru o singura idee. Condamnarea practicilor "secesioniste" din interiorul partidului si, implicit, intarirea unitatii acestuia, precum si mentinerea sprijinului politic acordat guvernului Radu Vasile. Vremurile cind fanii lui Victor Ciorbea, in frunte cu Remus Opris, mergeau pina la a cere chiar alegeri anticipate si retragerea partidului de la guvernare par sa fi apus definitiv. Desi nu au lipsit sagetile otravite aruncate intr-o directie sau alta, dominanta a fost impusa de un limbaj mai degraba impaciuitor. Pentru un observator neavizat, concluziile trase dintr-o asemenea stare de lucruri ar putea deveni, insa, extrem de inselatoare. S-ar putea intelege ca, gratie unei inteleptiri de ultim moment, taranistii condusi de Ion Diaconescu si-au dat mina si s-au pus de acord asupra tuturor marilor divergente care macinau partidul de cel putin un an de zile. Ar fi o naivitate. Situatia in partid nu e, la ora actuala, nici mai buna si, se pare, nici mai rea decit cea pe care o cunoastem de mai mult timp. "Talibanii" din asa-zisa tabara Ciorbea nu au nici in acest moment nici un motiv pentru a fi mai putin nemultumiti de ceea ce li s-a intimplat odata cu caderea guvernului condus de "liderul" lor. Nici chiar aparenta victorie inregistrata de Remus Opris prin numirea sa in functia de purtator de cuvint al partidului nu poate fi o consolare. Intre timp, Remus Opris s-a mai cumintit, a devenit mai ponderat in criticile aduse in special lui Radu Vasile si guvernului condus de acesta si, cel putin declarativ, marseaza tot mai des pe ideea moderatiei. De