De cînd s-a terminat mineriada

nr. 6, disputele pe tema ei au încins lumea politică pînă la o temperatură primejdioasă. A încerca să cîstigi simpatii politice după un asemenea eveniment, indiferent din ce punct de vedere, poate aduce o victorie de moment, dar nu o izbîndă de durată. Mineriada încheiată la Stoenesti l-a adus pe Miron Cozma în arest si - pentru prima dată - a fost stopată de fortele de ordine. Dar dacă privim lucrurile nu cu microscopul, ci mai de la distantă, în România, în interval de cîteva săptămîni, au existat două tentative ale reprezentantilor unei anumite categorii profesionale de a da jos guvernul - cel putin guvernul! - în plin proces de reformă. Cu alte cuvinte, în România situatia e nesigură. Si, de la aceeasi distantă, cînd între putere si opozitie se încinge duelul despre mineriadă e iarăsi firesc să te întrebi dacă în România nu vor apărea si alte situatii conflictuale de acelasi tip. Iar cînd un singur guvern are la activ două mineriade, ce e mai important - că minerii n-au ajuns la Bucuresti sau că în România există miscări de refuz al reformei?

Cînd aceste miscări violente devin sursă de dispute politice, iarăsi e greu să-si închipuie un observator de la distantă că România tocmai a izbutit să-si rezolve chestiunile care tin de functionarea statului de drept, cum afirmă o mare parte a comentatorilor politici de la noi.

Cu o reformă făcută serpuitor, din motive care, si ele, pot scăpa observatorului de la distantă, care contabilizează această serpuire si marile conflicte între putere si opozitie pe această temă, ce e mai de crezut? Că în România guvernul face totusi reformă sau că guvernul nu se bucură de sprijinul politic necesar pentru a lua măsurile pe care si le-a propus?

Iar cînd un asemenea observator de la distantă e o agentie de rating serioasă, care nu-si poa