Reapariţia, după mai bine de cinci decenii, a Revistei Româno-Americane este, fără exagerare, un triumf! Dovadă a faptului că pasiunea, admiratia fată de adevăratele valori spirituale nu se sting niciodată, Revista Româno-Americană a reusit să supravietuiască unui destin ce i-a fost de două ori potrivnic. Prima dată în 1941, când asociatia Amicii Statelor Unite, fondată la Bucuresti în ianuarie 1926, "sub înaltul patronaj al Reginei Maria si având ca presedinti de onoare pe I.G.Duca, pe atunci ministru de externe al României, si pe William Smith Culbertson, ministrul Statelor Unite la Bucuresti" a trebuit să-si înceteze activitatea. A doua oară în 1947, la doar trei ani de la reînfiintarea Societătii (care număra, printre altii, pe George Enescu, principesa Martha Bibescu, Iuliu Maniu, D. Gusti, Mihail Sebastian etc.) si a lansării Revistei Româno-Americane.
De-a lungul deceniilor deloc faste care au urmat, acest demers al "prezentării adevăratei imagini a Statelor Unite" a luat forma uriasului număr de traduceri si studii dedicate fenomenului cultural american. În fine, în aprilie 1990, personalităti de prim rang ale stiintei si culturii românesti (Ioan Comsa, academicienii Cornelia Bode, Nicolae Cajal, Virgil Cândea, N.N. Constantinescu, Mihnea Gheorghiu, Dan Grigorescu, Ionel Haiduc, Mircea Malita, Mihai Pop, Maya Simionescu et alii) pun din nou bazele asociatiei Amicii Statelor Unite (propunându-si, atât "promovarea cunoasterii civilizatiei si culturii americane în România", cât si a civilizatiei si culturii românesti în America) pentru ca, în ultima lună a anului 1998, să apară, în frumoase conditii grafice, întâiul număr (dintr-o serie pe care o dorim cât mai lungă!) al Revistei Româno-Americane.
În paginile de acum, după un cuvânt de deschidere semnat de Iordan Chimet, Dan Grigorescu schitează un istoric al desco