Optiunea pentru munca intelectuală
Denisa Comănescu si-a făcut un nume în literatură încă din studentie, publicând versuri întâi în România literară (1975) si apoi si în alte reviste, pentru ca în scurt timp să debuteze si editorial, cu volumul Izgonirea din Paradis (Ed. Cartea Românească, 1977). La numai douăzeci si ceva de ani (s-a născut la 4 februarie 1954, la Buzău) cunostea orientările de ultimă oră din poezia engleză si americană si se situa cu dezinvoltură într-un raport de emulatie cu poetii români la modă. În plus, în cercurile pe care le frecventa era întotdeauna o aparitie spectaculoasă, un triumf al feminitătii, cum românii mai aveau ocazia să vadă numai în filmele occidentale, cu piscine si palmieri.
Surprinzător si lăudabil este faptul că frumoasa poetă - o adevărată Claudia Schiffer a poeziei - a rezistat tentatiei de a deveni o vedetă a vietii mondene si s-a consacrat, cu modestie si seriozitate, muncii intelectuale. După ce a absolvit (în 1977) Facultatea de Filologie - sectia română-engleză - a Universitătii din Bucuresti, s-a angajat la Editura Univers, ca redactor responsabil cu literaturile de limbă engleză (pentru ca în 1992 să devină redactor-sef al acestei importante edituri). A continuat să scrie versuri - după cum atestă publicarea volumelor Cutitul de argint (Ed. Eminescu, 1983) si Barca pe valuri (Ed. Cartea Românească, 1987). Însă, treptat, s-a lăsat tot mai mult absorbită de activitatea de traducător si editor, de administrarea, cu competentă si devotament, a textelor altora. Asa se face că de peste un deceniu nu a mai publicat nici o carte de versuri proprii, desi în acest răstimp a fost prezentă cu diferite poeme în numeroase antologii românesti si străine.
Culoare si prospetime
Tot ceea ce a scris mai bun Denisa Comănescu poate fi regăsit în volumul retrospecti