BBC a facut un sondaj printre cititorii sai pe Internet care au fost solicitati sa raspunda la intrebarea: "Este sau nu problema balcanica una europeana?". Au raspuns afirmativ 70% dintre cititori, in timp ce doar 30% au spus ca Balcanii nu sint problema Europei (adica a Europei Occidentale). Cei mai multi dintre cei care au raspuns afirmativ sint de parere ca problema Balcanilor ar trebui sa fie una exclusiv europeana, fara a mai fi nevoie de implicarea SUA. Sondajul, desi nu respecta rigorile stiintifice, este reprezentantiv pentru schimbarea de viziune a Occidentului in privinta plasamentului cultural si a rolului geopolitic al Balcanilor. Despre Balcani se vorbeste arareori cu inocenta. Conotatia pentru derivate ca "balcanism", "balcanizare" este incomparabil mai puternica decit denotatia. Invocarea balcanismului este una dintre cele mai faimoase injuraturi proferate in mediile intelectuale si politice in ultimele secole. Pentru Occident, zona balcanica este (ceea ce francezii numesc) alteritatea apropiata, strainul de acasa. Este spatiul prin excelenta al exoticului insondabil - senzual si mistic, al fanatismului religios sau nationalist, al obscurantismului si inapoierii. Este spatiul prin excelenta al tranzitiei, adica delimitat de un "deja" (occidental) si un "inca" (oriental). Balcanismul este un fel de a treia cale, o forma de sinteza marcata fatalmente de o originalitate buimaca. Pina de curind, pentru initiativa politica occidentala, Balcanii erau o pata alba. Genealogia culturala a zonei a apasat greu asupra destinului ei. S-a intimplat insa ca Balcanii sa vina spre Occident cu problemele sale, mereu insolvabile. Acest fapt va face ca razboiul din Iugoslavia sa fie important nu neaparat prin ceea ce este in sine, ci mai ales prin impactul pe care il va avea asupra viziunii geostrategice a Occidentului. Vesticii trebuie sa se fi hotarit ca Balcanii, Estul