•"Fara Maria Sa Publicul, nu reuseam nimic"
Pentru iubitorii muzicii usoare romanesti, Angela Similea este o constanta la nivel superior a elegantei, frumusetii si caldurii glasului, o cintareata care a pus totdeauna pe prim-plan creatiile compozitorilor romani.
Venita in Iasi pentru lansarea unei casete audio (intitulata "Un roman de iubire intr-un albastru infinit", caseta contine 19 piese, printre care slagarul "Sa mori din dragoste ranita", si melodiile "De n-ai fi tu", "Adu-mi clipa de lumina", "Sevaletul vietii", "Sa te gindesti din cind in cind la mine" etc.), Angela Similea a acordat un interviu cotidianului nostru.
- Care credeti ca este secretul longevitatii dv. in muzica usoara romaneasca?
- Sint convinsa ca este vorba despre Maria Sa Publicul. Tot ce am incercat a avut in vedere gustul acestuia. Fara sustinerea publicului nu reuseam nimic.
- Credeti ca numai vocea a fost suficienta pentru ca publicul sa va indrageasca?
- Eu am avut sansa sa ma nasc dintr-un cuplu de oameni deosebiti, modesti, dar cu mult bun simt. Ei n-au nici o legatura cu arta, cu muzica, dar sint foarte legati de pamintul acesta. M-a inzestrat Dumnezeu cu o voce frumoasa si am mai avut sansa ca aceasta voce sa fie cultivata de dascali extraordinari. Am studiat zece ani canto cu eminenta profesoara Florica Orascu. Am avut nu profesori, ci sfatutori - dar pentru mine tot profesori ramin - pe maestrul David Ohanesian si, dintr-o alta zona a artei, cu mare suflet, spirit moldovean, sculptorul Marcel Guguianu. Am mai avut sansa sa cunosc redactori de radio, din diverse zone - Bucuresti, Timisoara sau Iasi - care isi faceau profesia cu multa daruire si iubeau muzica romaneasca. Am avut, de asemenea, sansa de a avea colegi formidabili, intre care a existat o emulatie frumoasa, de natura sa ne oblige sa fim foarte exigenti cu noi insine cind est
