Au si manuscrisele soarta lor, nu numai cărtile! Lucru afirmat (si demonstrat cu prisosintă) de Lia Brad-Chisacov în recenta carte care revelează un manuscris inedit al lui Rigas Fereos, unul dintre corifeii (nu doar literari) ai risorgimentului neogrec. Scrieri inedite a apărut sub egida Academiei Române, Institutul de studii Sud-Est Europene (1999) si s-a bucurat de o frumoasă lansare în luna iunie, la Universitatea bucuresteană. Fireste, cel care a comentat în modul cel mai avizat noua descoperire a fost dl. Paul Cornea, profundul cunoscător al culturii/literaturii române premoderne si moderne, cu implicatiile comparatiste si de contacte atît de rodnice în veacul al XIX-lea românesc (si nu numai!). Lia Brad-Chisacov pune în circulatie două texte ale neogrecului Rigas: Prietenia supusă la încercare, un "apolog" moralizator, si comedia Vârtejul nebuniei. Ambele fac parte dintr-un manuscris aflat în arhiva baronului Bruckenthal din Sibiu (ulterior, transpuse la Arhivele Statului din acelasi oras), de unde au fost semnalate de istoricul Andrei Pippidi. Lia Brad-Chisacov e o bună cunoscătoare a spatiului cultural neogrec si a reflexelor acestuia în secolul XVIII si prima jumătate a celui următor în cultura română. Fireste, este aici un domeniu pe care
l-au defrisat generos mari înaintasi, precum N. Iorga, dar înaintea lui chiar V. Alexandrescu-Urechiă, urmati de N. Cartojan, Dan Simionescu, Ariadna si N. Camariano, D. Popovici s.a. Manuscrisul în cauză, datat 1786, e atribuit unui "francez", Le Roy, pe care editoarea de azi îl identifică cu abilitate în persoana unui ilustru contemporan, poetul neogrec Constantin Rigas Fereos (n. la Velestinos, în 1754 si mort la 20 mai 1798, la Belgrad). Rigas (în care D. Popovici bănuia un "aromân" din Nordul Greciei), a devenit un luptător pentru lupta natională anti-otomană a grecilor, un personaj în care
