Deschisă la Galeria Etaj 3/4 a Teatrului Naţional, expoziţia "Victor Brauner, în colecţii particulare din România" (curator: Amelia Pavel) reuneşte puţine lucrări ale artistului, însă extrem de valoroase nu numai ca mărturii rare ale începuturilor artistice ale lui Victor Brauner, ci şi pentru că mare parte dintre ele conţin in nuce tendinţe pe care opera lui le va urma şi le va dezvolta ulterior. Am putea începe cu "Femeia-Pisică" din 1935 - o temă1 ce amestecă sentimentul erotic cu ironia şi unde imaginea sgraffitată trimite la lucrările din perioada anilor patruzeci; la fel monocromia tabloului (cu excepţia inimii, una dintre prezenţele simbolice cel mai intens folosite de artist pe toată întinderea creaţiei, care e uşor colorată în roşu într-un efect de pîlpîire). De asemeni, ea e reprezentativă pentru concepţia şi dinamica metamorfozelor în care Brauner a excelat. Astfel, chipul femeii, ca în efigiile zeităţilor antice, se continuă nu fără umor cu trăsături de pisică, corpul, supus unui tratament cubist, aducînd unghiuri diferite în acelaşi plan, devine şi trunchi, suport pentru două dintre simbolurile cele mai întîlnite în opera artistului: inima, deja amintită şi pasărea. Ilustraţia în ulei pentru "Parmi les hommes" de Ilarie Voronca este o mică lucrare cu elemente bio-florale fantastice, într-un gen de peisaj specific lumii visului (acest tip de creaturi bizare ce populează spaţii apropiate ca expresie şi sentiment de cele ale lui Tanguy se mai întîlneşte în "Compoziţie în spirală" din 1934, în care predomină aceeaşi lumină de vis apăsător). Tot de la începutul anilor '30 datează pictura "Personaj cu hienă", de asemeni important reper în creaţia artistului. Întreaga imagine e constituită din prezenţe simbolice într-un context ce sugerează clar desfăşurarea unei acţiuni, a unei oficieri: un personaj masculin nud ţine în mînă o spadă scurtă şi un pistol;