Am ales un titlu care va trezi nedumerirea si chiar iritarea unor oameni de bună credintă. Îmi exprim un punct de vedere absolut personal. Cuvîntul "minoritar" îmi aminteste de adunările de partid unde se spunea că "minoritatea se supune majoritătii". Si acum această disciplină de partid este respectată cu sfintenie. Or, intelectualii sînt întotdeauna în minoritate. La congresul social-democratilor rusi tinut la Londra în 1903 partidul s-a dezbinat în mensevici (minoritari) si bolsevici (majoritari). Mai tîrziu o mare parte din mensevici au fost lichidati de Puterea Sovietică. Nu stiu cînd a apărut notiunea de minoritate. În imperiul roman, ca si în cel otoman ele nu existau. Cred că imperiul habsburgic si apoi cel austro-ungar au venit cu această inovatie. În multe tări nationalitatea, desi subînteleasă, nu apare în acte. Există americani, francezi, acolo nu există minoritari. Nici chiar amerindienii nu sunt catalogati astfel. Ce este natiunea? Marxismul spunea că ea se caracterizează prin unitate de limbă, teritoriu si traditii. Definita nu este completă. Există în orice caz etnii, care pot fi în număr mai mare sau mai mic, pe care le uneste o traditie culturală. Or fi minoritarii cei care nu au teritoriu propriu? Vreau să fiu bine înteles - nu pledez pentru asimilarea prin disparitie, ori pentru purificarea etnică, Doamne fereste. Eu nu spun nici că Statul Român este multinational. În România trăiesc, pe lîngă români, 18 etnii. De ce le spunem minoritari? Ca să ne referim la ei în emisiunea t.v.r. de slabă audientă "Convietuiri"? Etimologic cuvîntul "minoritari" are aceeasi rădăcină cu "minori", ori minorii sînt cei care nu se bucură de dreptul la vot, nu se pot căsători fără aprobarea părintilor, nu au voie să cumpere băuturi alcoolice si nu li se vînd tigări. Stiu că mă ating de un "tabu". Dar nu sarjez. În România trăiesc etnii, românii sînt