•La o repede ochire asupra unor prezumtive binefaceri alaturate, cu aplomb, reflexelor si metehnelor totalitare, de-a dreptul scirboase, pe care Revolutia din Decembrie '89 nu s-a indurat, pasamite, sa ni le stearga din xpatterna-ul nostru de robi si aplaudaci cu care convietuim, duios, si dupa trecerea unui deceniu de la acea "bizara inghesuiala", supravietuirea amintitelor tare apare, incontestabil, mult mai pregnanta si promitatoare, comparativ cu acele calitati pozitive (si ele, indeajuns de discutabile, nu-i vorba!) cu care ne-am straduit, unii dintre noi, sa tinem piept acestor curioase vremuri. Raspunzind, intr-un fel, imperativelor actualitatii, jurnalistul atent nu poate eluda o anume conduita afisata, fara teama de ridicol daca nu de ceva mai serios, de numerosi oficiali romani, atit de la Centru, cit si mai ales, provinciali, in ocazii speciale. Trebuie sa precizam, aici, si faptul ca asemenea comportamente - in care sint dozate, pervers sau criminal, grandomania personala cu delirul (nesanctionat) de competenta - au darul nu numai de a umbri personalitatea exhibitionistului in discutie; ele ajung sa ridice justificate motivate semne de intrebare legate de credibilitatea politica cu care au fost investite, si asta nu de mult timp! regimul de la Bucuresti, guvernantii care, teoretic, il pun in opera, in ultima instanta, Romania. In sfirsit, nu ni se pare de prisos sa reamintim ca "stridentele la virf" evocate mai sus se aliniaza, de o maniera diabolica, unei serii de alte asemenea inconveniente provocate, cu sau fara stiinta lor, de catre destule personaje publice de la noi.
Respectind o cronologie aproximativa, ar fi de semnalat mai intii acea bulibaseala creata, recent, cu prilejul celei mai importante expozitii de armament si tehnologie militara vernisata in selectul cartier londonez, Chelsea. Este vorba de scandaloasele mine anti-per