Un mare învătat evreu în viată, Rabinul Adin Steinsalz din Rusia, a povestit într-un articol publicat în presa de acolo despre un dialog cu un coreligionar. Acesta îi spunea că atunci când citeste o anumită presă evreiască se întristează, aflând despre necazurile si manifestările antisemite la care sunt supusi evreii, iar când citeste presa de orientare antisemită se bucură - evreii "au cucerit lumea, sunt cei mai bogati" s.a.m.d. Desigur, rabinul nu aprobă niciuna din atitudinile coreligionarului, el apelând, cum este si normal, la autoperfectionarea morală a fiecărui individ, ca singura iesire din criză.

Undeva am citit că există trei feluri de antisemitism: cel absolut, atunci când toti evreii "sunt răi", antisemitismul "filosemit", atunci când toti evreii sunt buni si antisemitismul conditionat, exprimat prin optativul, "dacă toti evreii ar fi ca tine" (adică interlocutorul).

Un publicist de la România Mare spunea că evreii sunt adevăratii antisemiti pentru că îi persecută pe arabi, care sunt adevăratii semiti. Trebuie precizat că termenul de antisemit a fost definit acum o sută de ani de Ernest Renan, catolic convins, mare iubitor al Tării Sfinte si se referă numai la evrei, deci să nu ne jucăm cu cuvintele. Cine este antievreu, antiiudeu, antiisraelian (în acceptia largă a notiunii de Israel ca popor) tot antisemit se cheamă că este.

Deci cine este antisemit? În primul rând cel care ia un exemplu, fie el negativ, fie el "confectionat" si generalizează cu o sete de răzbunare (de ce?) pe toti evreii, oriunde s-ar afla ei, indiferent de sex, vârstă, cetătenie, profesie, merite. În al doilea rând cel care afirmă că evreii nu au fost niciodată persecutati, ucisi, iar dacă au fost, au meritat-o. De aici până la o actiune violentă nu sunt multi pasi.

O cunostintă realmente binevoitoare m-a întrebat odată de ce au fost to