Desi pretentiile fiscale sint excesive, preocuparea pentru gospodarirea bazarului este nula In ansamblul sau, bazarul cimpulungean arata pe dinafara ca un cort batut de vint, specific vechilor nomazi. Timpul si intemperiile si-au spus ultimul cuvint, iar din cortul acesta a mai ramas aproape numai scheletul de beton. Acoperisul este plin de gauri, iar atunci cind ploua sau ninge, oameni si marfuri sint supusi intemperiilor. Cadrul peretilor laterali nu a fost nici astazi acoperit. Comerciantii au improvizat "geamuri" din folie de plastic sau pinza de sac. De curatenie, tot vinzatorii trebuie sa se ocupe. Desi bazarul se afla in administrarea primariei, comerciantii matura, spala si aduna gunoaiele. Unul dintre acestia ne-a spus ca anul trecut unul din vinzatori a gasit pe masa scump platita trei galeti de fecale. De asemenea, cetatenii spun ca nu este asigurata paza bazarului peste noapte. Multi comercianti isi lasa marfurile noaptea in bazar si dimineata constata ca le-au fost furate. Mai mult decit atit, in bazar nu este curent electric si, ceea ce este mai grav, nu exista grup sanitar, oamenii facindu-si nevoile pe unde apuca. Taxe mari - servicii zero Taxele pentru o masa, pe zi, au crescut de la 5000 de lei inainte de 1999, la 7500 de lei la inceputul anului trecut, ajungind ca din martie 1999 sa fie de 10000 lei. Un comerciant care are doua mese in bazar plateste taxe de aproximativ 5,5 milioane de lei pe an. In plus, avind asociatie familiala, mai plateste alte 2, 4 milioane impozit pe salariu. In plus, taxa de intrare in bazar a crescut de la 500 de lei la 1000 si, ultima data, de la 1 martie 1999, la 2000 de lei. Si totusi, administratia locala se plinge de lipsa banilor la buget pentru a realiza o mai buna gospodarire a spatiului acestuia, spatiu pentru constructia caruia s-au cheltuit bani grei in vechile legislaturi. Cosecinta cea mai importanta a proaste