B. Fundoianu
Iudaism si elenism
Editie ingrijita, note si prefata de Leon Volovici si Remus Zastroiu, Editura Hasefer, Bucuresti, 1999, 200 p., f.p.
Aparitia recenta a trei volume de si despre Fundoianu: Iudaism si ele-nism (ingrijit de Leon Volovici si Remus Zastroiu, Hasefer, 1999). Fundoianu/ Fondane et l’Avant-garde (par Petre Raileanu et Michel Carassous, Fondation Culturelle Roumaine, Paris, 1999), B. Fundoianu, strigat intru eternitate (ingrijit de Geo Serban, Caiet cultural editat de Realitatea evreiasca, 1998) constituie prin coincidenta, dar si prin relevanta lor, un nou semn al interesului crescind pe care-l suscita personalitatea si opera scriitorului rapus, inainte de a implini 46 de ani, in lagarul mortii de la Auschwitz. Alaturi de monografiile dedicate lui Fundoianu/Fondane de Monique Jutrin (Paris, 1989), William Kluback (New York, 1996), de colocviile organizate la Iasi (1994, prin stradania lui Dan Manuca si Leon Volovici), la Glasgow (1996, de Ramona Fotiade), Roma (1996) si in alte centre universitare, alaturi de Buletinele Societatii de Studii B. Fundoianu, scos la Paris de citiva admiratori si devotati, ajuns, pare-mi-se, la nr. 6, cele trei carti mentionate reprezinta nu numai o aliniere omagiala, ci si o bogata recuperare de inedite si scrieri uitate. Avem astfel ocazia de a masura o data in plus statura reala a unui autor de mare talent, febril, contorsionat, prolific, sortit unui itine-rar existential tragic, care incarneaza parca angoasele si ororile epocii noastre.
Din cauza timpuriei emigrari in Franta, la nici 25 de ani, Fundoianu a cunoscut handicapul tuturor expatriatilor: cel de a incepe de doua ori, de a suporta riscurile si neajunsurile unei cariere scindate intre limbi, culturi si exigente diferite. La noi, a fost receptat cu pre-tuire mai ales ca poet al Privelistilor dar calificat, in
