Centrala CAER Consilierul prezidential a explicat ca "retelele telefonice si telegrafice interguvernamentale cifrate (I.G. si T.I.G.) au fost realizate in perioada regimului comunist, intre Romania si unele state membre in Tratatul de la Varsovia si CAER, pe baza unor conventii succesive incheiate in perioada 1958 - 1969". In baza acestor conventii, au fost puse in functiune circuite telefonice si telegrafice intre Bucuresti si Berlin, Budapesta, Moscova, Sofia, Varsovia si Phenian, aceasta din urma realizindu-se prin tranzit prin Moscova. Potrivit lui Degeratu, Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) a cerut CSAT, la sfirsitul anului 1991, sa analizeze oportunitatea mentinerii in functiune a acestor legaturi. In urma solicitarii STS, CSAT a decis "reorganizarea" retelei, a aprobat regulamentul de functionare si lista abonatilor: presedintele, primul-ministru, ministrii de Externe, de Interne, al Apararii, Industriilor, SRI, SIE si o serie de ambasade ale statelor straine la Biucuresti si ale Romaniei in strainatate. "Pe aceasta baza, in perioada 1993 - 1996, cele doua institutii au purtat negocieri cu structurile corespunzatoare ale Federatiei Ruse", a spus Degeratu, aratind ca ambele parti au convenit "un acord vizind realizarea legaturilor telefonice criptate speciale, structura acestui sistem, modul de realizare a circuitelor, regulile de folosire, precum si structurile insarcinate cu relizarea tehnica a sistemului". Degeratu a afirmat ca singurul articol care a ramas in divergenta se referea la liniile telegrafice criptate, discutiile finale pe aceasta tema urmind sa fi avut loc in perioada octombrie - noiembrie 1996. Protocol pentru firul rosu Consilierul prezidential a spus ca ultimele negocieri pentru instalarea asa-numitului fir rosu Bucuresti-Kremlin au avut loc in paralel cu cele privind sistemul de legaturi interguvernamentale, in septembrie 1994, dis