Revad mai intii zona Curtii Vechi, un pasaj binevenit intre blocurile din Drumul Taberei si mediul artistic spre care ma indrept. Gasesc cu dificultate noul sediu al Centrului pentru ca adresa din strada Selari indica de fapt intrarea din spate si, dupa ce bat la citeva usi inchise, nimeresc in chiar mijlocul event-ului, intr-o camera rezervata organizatorilor. In jur – o tipica (delicata) modernizare a unei cladiri vechi, pereti alb stralucitor, usi boltite, scaune ergonomice pentru public in sala de seminar, un clasic aparat de proiectie linga un computer performant, sistem de traducere simultana cu aparatura Philips. Peste tot sint expuse panouri foarte mari cu fotografii (portrete) care formeaza un al doilea public, tacut, dar exhibitionist – fotografiile sint atit de detaliate, incit baiatului din portretul de linga mine i se pot numara comedoanele si firele din barba (fotografiile au fost realizate de studentii de la Universitatea de Arte). Publicul – un adevarat spectacol: moda lejera si inconfundabil personalizata a mediului artistic, aici in varianta ei rafinata. Milada S. din Polonia poarta o rochie rosie cu gluga si niste ghetute foarte nostime, asortate cu o casca din piele si ochelari de motociclist din anii ’30. Camilla E. din Londra are un foarte smart costum barbatesc (ah, stofa englezeasca!). David G. din Olanda isi sufla nasul fara complexe si face o prezentare (onirica, pentru mine) a Amsterdamului ca oras mediatic. Coffee-break-urile (trecute in program) se desfasoara mai ales in balconul de lemn care se prelungeste cu o foarte simpla si de efect scara exterioara.

In lumea artelor vizuale – aceleasi probleme (finantare, comunicare), aceleasi trasaturi (postmoderne, globalizante, digitalizante etc.) ca in intreaga lume culturala de la noi. Comunicarile – compozitie de lucruri interesante si banalitati. Invat (sint inca la inceput) o no