Probabil ca nici un titlu de roman nu este mai celebru decit Vanity Fair, in traducere Bilciul desertaciunilor, de W.M. Thackeray. Si asta nu pentru ca autorul englez s-ar bucura de o popularitate iesita din comun printre cititorii de romane contemporani, ci pentru ca revista cu acelasi nume, Vanity Fair, are intr-adevar faima. Astfel incit pare greu de gasit o formula de popularizare a romanului care sa impace ambele tabere. Dar ce nu rezolva televiziunea?
Acum un secol si jumatate, intre anii 1847 si 1848, Thackeray publica Bilciul desertaciunilor in foileton, sub forma de episoade lunare, in revista satirica Punch. Astazi, la noi, o ecranizare recenta a romanului, realizata de BBC, se difuzeaza in episoade saptaminale joi seara, pe Romania 1. Fanii serialelor BBC stiu desigur ca, nu cu mult timp in urma, pe acelasi program, au mai putut vedea adaptari pentru micul ecran dupa opere nu mai putin celebre ale literaturii engleze: Tom Jones si Moll Flanders.
Meritul acestor seriale britanice este ca reusesc sa transpuna spiritul cartii in imagini fara sa il distorsioneze si fara sa cedeze tentatiei hollywoodiene de a opera mutatii majore ca plasarea actiunii din vremuri trecute in secolul XX (cum s-a intimplat cu Romeo si Julieta sau Marile sperante). Sa nu se inteleaga ca numai englezii ar fi indreptatiti sa ecranizeze David Copperfield si rusii Anna Karenina, dar cine s-a uitat la serialul de joi s-a convins de calitatea garantata a marcii BBC. Reconstituind atmosfera anilor din jurul bataliei de la Waterloo, Vanity Fair creeaza imaginea unei societati in care obtinerea banilor determina toate miscarile personajelor si in care ascensiunile si caderile sint conditionate doar de gradul de implicare in jocul social. Cele doua eroine ilustreaza doua extreme ale viziunii victoriene asupra femeii: Amelia Sedley, fiinta sentimentala, lipsita de initiativ
