Excluderea FNI din UNOPC ar fi diminuat riscul ca valul crizei sa mature in calea sa depuneri si la alte fonduri, poate foarte sigure si performante In Occident, un fond deschis de investitii care investeste toti banii strinsi de la subscriitorii sai in obligatiuni de stat si bonuri de tezaur este considerat o investitie cu risc minim. Dupa risc, si cistigul, situat in zona unei rentabilitati de 5-6%, in dolari. Un fond cu risc mediu are un portofoliu echilibrat De exemplu, obligatiuni de stat 50-60% si actiuni cotate la bursa doar 30%. De la un astfel de fond, intr-un an bun, te poti astepta la un cistig de 10-12%. In sfirsit, pentru cei care au apetit pentru risc si bani ca sa-si sustina apetitul, se gasesc fonduri cu risc mare, in care 70-80% din portofoliu sa fie format din actiuni cotate la bursele de valori, restul doar impartindu-se intre obligatiuni si instrumente ale pietei monetare. Un astfel de fond poate aduce foarte bine, in functie de calitatea administrarii, un profit de 20-30% pe an, dar poate, din cauza unei administrari proaste sau a unei caderi a pietei, sa iti aduca si o pierdere de 30-40 de procente. De precizat ca toate activele enumerate, inclusiv imprumuturile de stat sint, in Occident, cotate pe piete organizate. Daca aceasta scara a riscului - nu neaparat si a cistigului - poate fi in vreun fel continuata, atunci nu exista mai buna treapta decit FNI, mult prea romanescul Fond National de Investitii. Pentru un fond deschis de investitii, care se afla intr-o continua oferta publica de subscriere de catre populatie a titlurilor proprii si este permanent expus cererilor de retragere a banilor investiti, un procent de 44% din portofoliu investit in actiuni necotate pe o piata organizata, fie ea BVB sau RASDAQ, este sinucidere curata. Chiar in cazul - pe care trebuie sa il prezumam si noi, pina la proba contrarie -, in care banii detinatorilor de