Tîrgul de carte Bookarest este, indiscutabil, unul dintre cele mai importante evenimente culturale de la noi, care - s-a spus - poate sta alături de manifestările similare din Occident. Desigur, în cazul tîrgurilor occidentale e vorba de mai mulţi bani şi de-o parte şi de alta: şi în cazul organizatorilor/editorilor, pe de o parte, şi al publicului, pe de alta. Şi diferenţa aceasta este fundamentală - se vede, de altfel, şi cu ochiul liber. Dincolo de acest aspect, însă, Tîrgul de carte Bookarest a devenit de-a lungul timpului, aşa cum sînt şi omoloagele sale vestice, o serioasă instituţie culturală, în stare să impună o tradiţie. Fundaţia Artexpo, principalul organizator al tîrgului, are marele merit că a continuat această întreprindere, în ciuda faptului că, din punct de vedere financiar, este o proastă afacere. La a opta ediţie, Tîrgul de carte Bookarest a devenit, iată, o manifestare culturală matură. Aceasta s-a putut observa şi din felul cum au înţeles editorii să participe la ea, realizînd, în cele din urmă, că un asemenea eveniment nu este (doar) un simplu pretext pentru a oferi publicului o librărie ceva mai completă. Lăudabil este faptul că, pe lîngă oferta propriu-zisă de carte, unii participanţi s-au prezentat cu standuri personalizate,

cu un design plăcut (aşa cum au fost, de exemplu, standurile editurilor All sau Albatros), au ştiut să creeze evenimente culturale din lansările de carte şi din întîlnirea autorilor cu publicul (un astfel de eveniment a fost, indiscutabil, prezenţa lui Gellu Naum, venit cu ocazia lansării volumului Copacul-animal urmat de Avantajul vertebrelor - Editura Dacia), într-un cuvînt, au ambalat cartea pe care voiau s-o vîndă într-un spectacol cultural de bună calitate. La toate acestea s-a adăugat o serie de alte evenimente - cum a fost participarea editurilor din Marea Britanie ca invitate speciale anul acesta, gala