Există într-adevăr situaţii în care moderatorul, identificabil de cele mai multe ori cu aşa-zisul show-man, cel mai guraliv, limbut, logoman dintre cei ce se perindă pe la posturile noastre de televiziune, este redus la tăcere, cu alte cuvinte, tace chitic, mîlc, rămîne cu gura căscată, interzis, perplex, siderat, cu ochii-n soare, sau cum i-o mai fi zicînd tăcerii aceleia de - Doamne păzeşte! - mormînt. Asta se petrece de obicei cînd, din comandamente superioare, din plictiseală ori comoditate, respectivul îşi aranjează invitarea a cel puţin doi inşi, diametral opuşi ca idei, păreri şi interese, care, pe parcursul disputei, se încing, se inflamează, uită de unde au pornit şi unde se află, se acuză reciproc, cu sau fără argumente, se sfîşie reciproc, îşi toarnă unul altuia lături în cap, stropind, fireşte, în toate părţile, calcă pe cadavre, inclusiv pe cadavrul în devenire al moderatorului, astfel încît acestuia din urmă nu-i rămîne decît să rîdă nervos ori să pastreze un zîmbet împietrit pe parcursul întregii emisiuni, reacţionînd ca un automat doar la anunţarea momentelor de publicitate. Ceva de acest gen i s-a întîmplat într-una din seri domnului Dan Diaconescu la Tele 7abc, cînd, inspirat sau dimpotrivă, i-a invitat în aceeaşi emisiune pe domnii Traian Băsescu şi George Pădure, ambii, candidaţi la postul de primar general al Bucureştiului, ambii,
reprezentanţi ai unor partide aflate în coaliţia de la guvernare. Deloc proşti şi deloc nepregătiţi, impulsivi, sanguini şi ahtiaţi de putere, cei doi l-au redus la deplină tăcere pe verbiosul moderator, pe care l-au lăsat într-o stare de încremenire, probabil satisfăcută şi, în orice caz, surîzătoare, ei aruncîndu-şi mingea - care devenea din ce în ce mai grea - dintr-un teren în altul, învinuindu-se reciproc de abuzuri, ilegalităţi, turpitudini, rapt, trădare, delaţiune, minciună, corupţie şi impostură,