J.A. Cuddon

The Penguin Dictionary of Literary Terms and Literary Theory

New York: Penguin Books, 1999, 16.95 USD, 991 p.

Jay M. Shafritz

The Dorsey Dictionary of American Government and Politics

Chicago: The Dorsey Press, 2000, 35.99 USD, 661p.

Alaturi de antologii, dictionarele se afla in topul editarilor si reeditarilor academice din spatiul american. Nu este vorba aici neaparat despre o preferinta cu motivatii psihologice (fie ele si colective). Ar fi absolut neobisnuit si, pina la un punct, chiar hilar. Nimeni nu citeste dictionare si (nici macar) antologii de placere. Sintem mai curind in fata unui fenomen cu semnificatie culturala, legat de spiritul postmodernitatii. Intr-o lume a informatiei covirsitoare – precum America (si, mai recent, Europa) – „angoasa“ functionarii intelectului individual (la care se referea, in linii mari, Harold Bloom prin conceptul sau de anxiety of influence) nu reprezinta doar un artificiu teoretic, ci o „stare“ mentala cit se poate de concreta. Pentru a nu pierde controlul asupra „desfasurarilor“ intelectuale (si nu numai), dar si pentru a-si pastra autonomia (antropologii anti-globalisti ar spune „integritatea“) spirituala, persoana si grupul au inventat mijloace de „stapinire“ a memoriei culturale. Intre ele se disting de departe clasicele dictionare.

As indrazni sa afirm, prin urmare, ca dictionarul inceteaza sa mai fie un simplu instrument de lucru, in interiorul disciplinelor, devenind un complicat cod cultural. Prin intermediul lui (si al altor constructe asemanatoare), civilizatia postmoderna isi confirma stabilitatea structurala, infirmind totodata prezumtiile sceptice ale milenaristilor, conform carora ea ar fi trebuit sa sucombe deja sub propria sa greutate. Macar din punctul de vedere al epistemologiilor mai vechi ori mai noi, profetia este deocamdata